Etapele unui portret … la mine
Andrei a vrut sa ii faca proaspetei si dragei sale sotii un cadou aniversar deosebit asa ca si-a pus increderea in mine pentru un portret de cuplu, un colier si cercelusi pe masura.
Ce pot sa va spun este ca m-a pus in dificultate. Pentru ca vroia sa fie cat mai mare. Adica nu A4 cum eram eu obisnuita. Am facut 50/70 cm … nu stiu exact cat inseamna in A-uri :D
Reactia lui Andrei (si din cate mi-a transmis mai tarziu si a doamnei sale) a fost mai mult decat pozitiva, asa ca am rasuflat usurata :)
Mai greu a fost sa ajunga la ei (adica in Anglia) pentru ca DHL sau altele asemenea ar fi luat si pielea de pe om, iar a trimite un colet in afara tarii pentru Posta Romana este un adevarat travaliu (am completat un formular foarte pretios in 6 copii si mi s-a transmis ca daca gresesc nu mai primesc altu’). Am stat cu inima stransa si la un moment dat chiar fara speranta, dar in final a ajuns cu bine.
De data asta am avut si inspiratia de a fotografia portretul in etapele creatiei (ca de scanat era mai creu la asa dimensiune).
In prima faza trasez contururile – aici e partea aia cu asezare in pagina, trasat linii de ghidare, facut masuratori, refacut masuratori si tot asa. Fotografia este foarte urata pentru ca am marit contrastul foarte mult.
Daca va asteptati sa urmeze faza 2 …. e mai greu. Eu lucrez relativ haotic si dupa chef, desi in mod normal desenez prima data ochii (my favorite part). Va las pe voi sa vedeti cum am continuat aici, iar la final gasiti si o poza cu colierul doamnei.
30/09/2009 @ 1:56 pm
Ma bucur foarte mult ca am apelat la tine. Portretul este superb, colierul si cerceii la fel, iar viteza de lucru este absolut impresionanta.
Felicitari pentru un portret reusit si mult success la urmatoarele.
30/09/2009 @ 2:10 pm
Ei, nu stiu ce sa zic de viteza de lucru. Cred ca mai degraba e numarul de ore de concentrare de care sunt capabila cand lucrez :D
Anyway, ma bucur mult ca v-a placut asa de mult si multumesc pentru urari!
08/10/2009 @ 2:40 pm
Foarte foarte frumos.
08/10/2009 @ 9:54 pm
Am avut parte si de modele fumoase :)
03/05/2011 @ 11:59 am
Hey, there….
Iti scriu, fiindca mi se pare ca esti genul de persoana care va zambi, cel putin, cand va afla cum am ajuns pe acest superb site (sau ii zice blog?)…whatever…
Am dat un “sarci”: de ce mi se ofileste liliacul in glastra? – bineinteles ca nu am gasit un raspuns….si chiar sunt suparata, fiindca am doi “lilieci” in curte si nu ma pot bucura de flori si in casa….
In schimb, am fost super fericita si incantata, cand am fost directionata la “cutia de bijuterii” cu liliacul acela superb.
Te superi daca intreb cum se imbina “tehnica servetelului” cu pictura? Aplici servetelul si pictezi peste?
Oricum ai face, produsele tale sunt extraordinare, imi plac mult!
M-as apuca si eu sa fac cate ceva, mai ales ca acum stau acasa, sunt cam “nedeplasabila”, nu mai pot munci…in fine…si bani…ioc!
Iti multumesc frumos ca te-am gasit. Cu drag.
03/05/2011 @ 12:03 pm
Buna Vio,
Da, intr-adevar amuzant cum ai ajuns tu la mine :D Solutie pentru neofilit liliacul in glastra n-am si e si pentru mine o suparare :)
Tehnica servetelului se imbina cu pictura exact cum ai intuit :) Se aplica servetelul si se picteaza peste.
Multumesc pentru aprecieri si mult succes!
14/06/2011 @ 9:27 am
Buna,
Numele meu este Mara..Urmaresc cu interes blogul tau…imi plac mai ales picturile pe textile.Sunt ingenioase.Eu nu m-am spercializat inca pe atatea domenii dar nu pierd nimic daca incerc.Am si eu un blog cu casete de bijuterii picate manual.Incerc sa te trec la urmariti blogul si nu pot.Imi dai o sugestie?Cu drag ..in speranta unei colaborari frumoase
15/06/2011 @ 9:42 am
Ai primit raspuns pe mail, Mara :)