Dragostea NU dureaza 3 ani
Nu imi dau seama exact care este problema: m-am nascut in locul nepotrivit sau in timpurile nepotrivite (fie ca cele potrivite ar fi unele trecute sau viitoare)?
Mi-a venit in minte titlul asta pornind de la o manifestare a unui simptom al societatii in care ma invart si in care experientele au ajuns sa fie determinate de perioade scurte. Pe vremea in care lucram in recrutare nu rar mi se intampla ca persoanele pe care le intervievam sa imi dea ca motivatie a schimbarii unui job faptul ca sunt deja de 1-2 ani in aceeasi companie. Nu aveau neaparat o problema cu jobul actual dar invatasera ca “daca vrei sa cresti nu stai mai mult de-atat intr-un loc”.
Acum ceva timp a scris un unul ca dragostea dureaza trei ani (carte pe care am refuzat sa o citesc) si multi s-au grabit sa il creada. Si chiar multi care nici n-au citit cartea si nici piesa de teatru n-au vazut-o. Si l-au crezut pentru ca se potrivea prea bine in spiritul vremii, pentru ca era exact, determinat si pragmatic.
Si chiar cu mai mult timp in urma au incercat niste unii sa masoare si durata sentimentelor. Si nu oricum si oricine. Din cunostintele mele exista adevarate studii care vorbesc despre durata indragostii, iubirii, a transformarii ei in respect si/sau in obisnuinta. Si pentru ca nu ne place vagul si necunoscutul ne-a fost mai usor sa acceptam ca dupa pragul de 3-4 ani indragosteala se termina si se transforma in altceva decat sa ne imaginam ca poate nu am gasit partenerul potrivit. E convenabil.
De ce sa te arunci ca orbul, sa cotrobai, sa dai cu capul de nenumarate praguri, sa pici in fund si sa te ridici, sa o iei de la capat, cand au aflat altii inaintea ta tot.
In plus, e mult mai usor sa pastrezi aparente.
Eu nu m-am priceput niciodata la asta. Sunt emotiva deci impulsiva, excesiv de implicata in ceea ce fac si excesiv de atasata de oamenii care imi sunt dragi. Si asta nu trece nici dupa un an si nici dupa mai multi.
SI da, am putini prieteni, desi in ultima vreme cunosc oameni tot mai faini. Si da, unii ar spune ca poate asta ar trebui sa ma faca sa ma intreb daca nu cumva am eu o problema.
Pai … am. Traiesc. Dar pe bune. Ma emotionez, plang, ma agit, tremur, ma atasez de oameni pe care ii stiu de un timp imposibil de scurt, nu imi ridic ziduri de aparare dupa ce imi iau o palma peste ochi si sunt gata sa o iau de la capat la nesfarsit, nu renunt la premisa ca oamenii sunt buni oricat rau mi-ar face, zambesc, rad in hohote chiar si ajut omul de langa mine cand pot si cum pot.
Si uneori asta ma face penibila, naiva, instabila.
Si ce?
03/12/2009 @ 4:13 am
Citeste cartea, ai sa ramai suprinsa in mod placut ;) Promit asta. Daca n-o ai la indemana, ti-o aduc eu cu proxima ocazie.
Si mai presus de orice, ramai penibila, naiva si instabila. Fii TU caci e bine asa cum esti, fata cu ciorba :P N-am sa te uit curand pentru asta caci mi-ai dat o lectie si-ti multumesc.
03/12/2009 @ 10:40 am
Marian, cartea sunt destul de sigura ca e ok, dar a fost o chestie de principiu, mai ales legata de faptul ca, exact cum scriam in articol, multi au luat lucrurile fix asa cum suna in titlu.
E acelasi tip de reactie pe care il am cand aud de Coehlo. El nu e un scriitor atat de rau, dar nici foarte bun nu este si m-a calcat atat de tare pe nervi tam-tam-ul care s-a facut in jurul lui atat incat, dupa ce totusi am citit 2-3 carti de-ale lui, pe restul le-am refuzat principial.
In privinta lectiei … nu stiu ce lectie ti-as fi putut da, dar ma bucur daca tu consideri ca e ceva ce iti va folosi in mod pozitiv.
04/12/2009 @ 4:51 pm
Stiu despre ce spui, tocmai de asta ti-am si recomandat sa citesti cartea. De fapt, o am in geanta, cand ne intalnim ti-o las. Ai sa ai o supriza la final, nu cred ca vei fi dezamagita ;)
04/12/2009 @ 9:54 pm
Ar trebui sa ne vedem curand atunci :)
04/12/2009 @ 10:42 pm
Si eu te indemn sa citesti cartea! Intr-adevar, te vei lovi pe parcursul ei de cinism, pesimism, sarcasm si alte atribute similare, dar nu te descuraja si citeste pana la capat! Vei fi placut surprinsa :)
04/12/2009 @ 10:56 pm
Promit sa incerc daca mi-o aduce Dl. Vulpe :P De exemplu maine sau poimaine la targ :D
04/12/2009 @ 11:59 pm
Mai devreme decat vrezi ;) Andreea, multam de ajutor. PS Pacat ca nu ati venit la Doru Stanculescu :P
05/12/2009 @ 2:10 am
Mai, nu mai face si tu invitatii cand eu stau 10 ore la temperaturi joase, ca is varza si ma mai si oftic dupa aia :D
05/12/2009 @ 2:23 am
Pai asa asa, sa te oftici caci ai pierdut in seara asta. E drept ca-s inghetat acum dar a fost un spectacol superb oferit de Doru – practic a fost un concert cu si pentru prieteni, public ca atare nu a existat. Plus ceva pictura live, chiar a fost o seara speciala. Sunt cu sufletul plin ;)
05/12/2009 @ 2:25 am
Nesuferitule!
05/12/2009 @ 2:56 am
:D Ma recunosc vinovat. Si stai ca vin si cu mai multe pe blog, numa’ sa ma aduc pe acasa :P
07/12/2009 @ 5:33 pm
cum a fost la targ?:)
07/12/2009 @ 5:36 pm
Firg, dar foarte fain :) Am sa povestesc curand :)