PS: am reusit sa rezist tentatiei :D
PPS: mai, baieti, nu va mai faceti site-uri in flash ca nu ies la cautare. Pe artistul din majoritatea pozelor il gaziti la zaed-tattoo.ro
Pe Raluca am cunoscut-o in vara la primul targ de handmade la care am participat si-apoi au mai urmat cateva altele. Reusisem sa ne facem o gasca, relativ restransa ce-i drept, de fete care se adunau in cerc, fiecare cu lucrul ei si iesea un soi de sezatoare nostima. Ea era fata care avea mereu acul in mana careia ii placeau portretele mele - pe atunci luam cu mine la targuri o … mostra de portret si mai primeam comenzi. Acum prefer sa primesc mai putine comenzi si sa le lucrez in timpul meu.
O vreme n-am mai stiut nimic de ea. Apoi m-a cautat intr-o zi sa fac un portret cu ea si sora ei.
Recunosc ca portretul mi-a pus cateva probleme pentru ca sora Ralucai, cea din dreapta, era machiata cu negru in jurul ochilor, prin urmare am cam fost fortata sa folosesc linii dure si sa iau din realismul portretului. Sper ca lor le-a placut.
Ei, iata :)
Da click aici, play si asculta in timp ce citesti incet.
We have assembled inside this ancient & insane theater
To propagate our lust for life & flee the swarming wisdom of the streets.
Am ajuns aseara pentru prima oara in Matasari 17 si-am plecat de-acolo tarziu, mai mult scuturata de o urma vaga de bun simt decat din proprie vointa. Eu as fi dormit pe una dintre saltelutele de pe jos (preferabil pe cea prin spatele careia trecea teava de apa calda :) ).
Am ajuns acolo, intr-o casa aproape goala, am fost primiti cu zambete si glume si muzica clasica si-am pasit intr-un soi de vis. M-am simtit intreaga seara intr-o transa, de parca intrasem intr-o lume initiatica in care nu exista reguli si conformisme, in care oamenii iti canta, dar asta e doar in imaginatia ta - de fapt se incanta pe ei insisi si-i buseste rasul cand gresesc notele - in care oamenii vorbesc, viseaza si creeaza, in care te intinzi pe o saltea, respiri, asculti muzica si iti simti energia adunandu-se si pulsandu-ti in palme.
Si exact in locul si in momentul ala uiti ca iti lipseste geniul artistic, ca esti un wannabe cu putina indemanare, uiti ca nu te-a invitat nimeni sa participi, uiti de conversatie sau de existenta lumii in general si faci ceva, cumva, orice sa intri in joc.
Am fost intr-o casa The Doors fara adjuvanti externi de plecat in spatii perceptive alternative, dar cu siguranta picata intr-o mirare ireala.
Aceasta a fost, de fapt, o leapsa de la stimabilul domn Vulpe prin a carui bunavointa am si ajuns ieri in acest loc in care se reinventeaza spirite si libertati. O dau mai departe oricui a mai fost in Matasari 17 si are de povestit.
Este vorba de un nou targ in Constanta, la care ar fi trebuit sa merg, dar iata ca circumstantele au fost de asa natura incat voi sta cumintica in Bucuresti.
Vor fi artisiti din toata tara, va fi program prelungit, va fi primul targ de handmade din Constanta pe 2010. Eu zic sa mergeti :)
Mai multe detalii gasiti pe site-ul organizatorilor Parnic Biju.
Cateva dintre tatuajele cu henna din seara asta. Pacat ca au ramas foarte pale cand s-a curatat stratul de hena.
Enjoy!
Si-o bratara lucrata la targ care si-a gasit deja stapan. Poze mai detaliate cand o refac :)
Poate ai crede ca oamenii noptii nu apartin nimanui. Ca au pielea alba si ochii trasi. Ca-si striga emotiile in perna si se uita in gol cand ar trebui sa planga …
Te inseli.
E un colier pictat pe lemn care a refuzat sa se asaze in alta structura decat asta insirata. Si parca forma margelelor, atat de diferite intre ele, au ajutat structura asta sa capete un aer totemic. Sau poate e doar imaginatia mea :)
Pret 35 lei
Alaturi de el, tot pe lemn pictat, este cumva o re-editare a unui colier mai vechi si foarte rosu:
Pret 45 lei
De incheiere, un colier inimos facut la comanda. Colierul intial era din cuart roz, margelute albe de portelan si margelute de lut pictate cu modelul japonez. La acest model am folosit o inima de cuart strawberry si margelute din aceeasi piatra. Pentru moment este indisponibil.
Pret 35 lei
De asemenea, azi ma astept la Jaya Winter Fest unde, alaturi de targul de handmade, va veti putea delecta cu body painting si henna tattoo :)
Acest colier a fost, de fapt, o bratara. O bratara uriasa pe care am luat-o primavara trecuta din Amsteram si pe care n-am intentionat nici o clipa sa o port. Am luat-o dintr-un targ cu lucruri vechi si noi, cu oameni tolaniti la soare pe canapelele unei terase pe ale carui geamuri scria “Max. 80 de persoane”. Cand am citit am ras si m-am intrebat cat de tare se putea aglomera locsorul acela daca proprietarii au fost nevoiti sa hotarasca limite de aglomeratie. Un targ cu o atmosfera corespunzatoare starii mele de azi, doar ca de primavara. Si era o stare in care parea afundat tot Amsterdam-ul din afara zonei turistice si de care m-am indragostit atat de tare incat am luat serios in considerare posibilitatea de a ne muta acolo.
Imi amintesc ca magazinul cu materiale de bijuterii in care am intrat era deschis doar cateva zile pe saptamana, ca rafturile cu borcanele cu muuuuulte margelute erau ordonate pe culori, ca iti luai o foaie, un cosulet si-un pix si scriai singur cate ai luat si cat costa fiecare, ca vanzatoarea dansa si fluiera in ritmul muzicii, ca as fi petrecut ore intregi acolo …
Si abia dupa aproape un an mi-am dat seama cum se poate transforma bratara mea.
Colierul este unicat si nu mai este disponibil.
Azi m-am trezit cu o stare de weekend pe care nu imi mai amintesc de cand n-am avut-o. O stare de leneveala placuta, de rasucit in asternuturi calde, de picoteala dupa ce alarma a incetat sa sune si o pisica ce toarce zgomotos in timp ce se cuibareste moale unde gaseste o deschizatura in plapuma.
Cand m-am ridicat intr-un final din pat, as fi tras plapuma dupa mine si, infasurata in ea, as fi privit pe geam cum ninge. Da, ar fi mers si o cafea calda. Mi-am pus in loc halatul de casa moale, papucii pufosi si am pornit spre geam cu pisica impleticindu-se in jurul meu. Parca-i frumos, dar parca m-am dezobisnuit de zile reci atat de lungi.
Am facut apoi un dus fierbinte si-am lasat apa sa curga mult pe ceafa si pe omoplati, sa-mi amorteasca durerea cu care ma aleg mai mereu de la prea multe ore de lucru.
Va scriu acum infasurata in pijamalele mele plusate pe care le am de prea multi ani si pe care Marius vrea sa le arunc (sic! nu-i acasa), si-ascult Paolo Nutini - Growing Up Beside You, de ale carui live sessions sunt indragostita de cateva zile. Si-am o stare dulceaga dulceaga pe care am s-o prelungesc cu un ceai de rooibos cu vanilie.
De la 17.00 va astept la Jaya Winter Fest.
De pe site-ul organizatoarei - Nona Serbanescu:
“Târg de handmade și vintage, bijuterii de designer, proiecții de video-art, DJ+VJ, tattoo demo, prezentari de moda, sau ca să fac povestea mai scurtă, 10 zile de cultură urbană concentrată în cel mai nou și cool loc din centrul istoric, clubul Jaya.
Deci, recapitulăm: 3 niveluri de distracție și cultură urbană oferite de ApPAC, cu sprijinul Jaya.”
Eu va astept la Jaya Maison (Str. Franceza Nr. 17, vis-a-vis de club Suburbia), la etajul 3 (unde am inteles ca o sa fie si petrecerea ce mare :D), alaturi de fete simpatice, mistocare si mari creatoare (Maria si Alexandra) in urmatoarele 2 weekend-uri (adica 22-24, 29-31 ianuarie), incepand de maine, de pe la ora 17.00 si pana pe la 22.00.
Pana una alta m-am blocat pe o idee: or sa fie niste oameni acolo care vor face tattoo live. Eu cum ma abtin? Sfaturi daca va lasa sufletul :D
Poze recente
