Cum a fost #ArtTweetMeet 2.0

, , 9 Comments

D-apoi cum sa fie? Fain :) Ma credeti ca nu stiu cum sa descriu evenimentul? Eu mai mereu gasesc ceva de spus, dar de data asta ma simt tacuta.

Poate din cauza ca dincolo de partea faina a lucrurilor (cea in care oamenii s-au jucat cu fimo, s-au relaxat, s-au distrat si la un moment dat chiar s-au invatat unii pe altii cand atentia mea n-a mai facut fata tuturor), eforturile noastre nu au reusit sa adune o suma cat de cat semnificativa pentru Daniel.

Mai bine sa incercam sa privim lucrurile pozitiv si sa mergem inainte. Multi dintre voi ne-au lasat o parte din martisoare pentru o viitoare licitatie care va avea ca scop tot strangerea de fonduri. De asemenea speram sa atragem si companii dispuse sa sustina sanatatea lui Daniel cu fonduri importante pentru care vom crea martisoare personalizate.

Multumesc Alinei care a pus la cale evenimentul (tot ea planuindu-le si punandu-le in miscare si pe celelalte), precum si vulpoiului fara al carui ajutor, zau, daca stiu cum ne descurcam :)

Va las cu pozele facute cu bunavointa lui Marian (uite, ca pot sa iti spun si pe nume), dar cu aparatul meu – asta fiind justificarea pentru calitatea lor. El, Vulpoiul, nu se intelege cu el, aparatul. Dar pariez ca daca ii mai reunesc de cateva ori se va crea o prietenie pe cinste :P

[flickrset id=”72157623256073881″ thumbnail=”square” overlay=”true” size=”original”]