Cubul cu amintiri
De mai bine de un an cubul asta este ca o umbra ce se plimba prin apartamentul nostru dintr-o camera in alta. Am vrut sa il arunc de nenumarate ori considerand ca n-o sa gasesc niciodata nimic de facut cu el. Era mare, butucanos, usor crapat, imperfect si pastra urmele degetelor ce l-au modelat. Cu toate astea l-am mutat de colo-colo, de-aiurea si pe unde mi-o picat. In ultimele luni a stat pe noptiera de langa pat si mi-a pazit visele. A vazut alaturi de noi oameni venind si plecand, prieteni, povesti de nopti intregi, sticle de vin golite (oare cum a scapat nepatat?), uneori lacrimi, dureri si tristeti – ale noastre sau ale altora si ne-a aflat toate secretele.
Vineri, inainte de targ, avand nevoie de bormasina si fortata fiind sa invat sa o folosesc pentru ca Marius nu e acasa (stiti deja ca el se ocupa de partea tehnica a bijuteriilor) – dupa ce am reusit triumfatoare sa fac ce aveam nevoie, m-am ridicat pur si simplu de pe scaun, am luat cubul si l-am pricopsit cu o gaura. Tu esti al meu mi-am zis.
Si, iata-l la final, cu crapaturile accentuate, pictat cu crengute maro-pamant ca-n amintirile copilariei cand alergam cu talpile goale pe pamantul umed dupa ploaie, cu verde ca plantele ce ne napadeau casa si copacii si fructe rosii ca secretele ce le pastreaza.
Mi-am facut si cercei, bineinteles. Si-l ador si ma joc cu el cand il port, refacandu-i adanciturile ca niste cuiburi.
Setul acesta il pastrez pentru mine. Daca v-ar placea ceva asemanator, dati-mi un semn aici sau trimiteti un mail pe adresa de la contact.
Alexandra
08/03/2011 @ 4:07 pm
Imi place ideea de crapaturi, iar cubul-cuibar e foarte original :)
Am uitat sa-ti multumesc ca ai ajutat-o pe colega mea: multumesc mult, Andreea!
Glory Box
08/03/2011 @ 7:08 pm
Ma bucur ca iti place, Alexandra!
Nu era nevoie sa imi multumesti. Am facut setul cu drag si m-am bucurat ca am avut ocazia – nu mai facusem de multisor coliere cu flori :)
Simona
09/03/2011 @ 8:32 pm
E minunat, Andreea! Se poate reface deci? :))
Glory Box
09/03/2011 @ 9:26 pm
Simona, asemanator da, exact ca acesta … nu chiar. Oricum cubul asta a fost facut in joaca si cel mai probabil unul facut intentionat nu va iesi niciodata la fel.
In concluzie, ca te-am zapacit, da si se poate adapta coloristic sau ca forma :)
Andreea Stancu
10/03/2011 @ 12:34 pm
Mis e pare superb rezultatul – cubul acela pare special doar pus in valoare, asa cum ai facut-o tu. Ador efectul acela de crapat, dar folosit cum trebuie, asa cum faci tu de fiecare data. :)
Glory Box
10/03/2011 @ 1:40 pm
Multumesc mult, Andreea :) Cum spuneam, si eu sunt incantata de rezultat – inclusiv de forma cubului si de cum arata purtat.
Simona
10/03/2011 @ 7:37 pm
Da, da… asemanator :)) La urma urmei, asta-i farmecul handmade-ului… unicitatea. Vreau si eu un set asemnator. Fie pe aceeasi combinatie de culori, fie cu bleumarin si rosu, fie galben mustar si mov, fie negru si fucsia… cred ca te-am zapacit si eu :)) Multumesc!
Glory Box
10/03/2011 @ 7:47 pm
:)) In regula, iti trimit un mail sa stabilim toate detaliile :)
cand voi fi mare | notele lui Vulupe
15/03/2011 @ 9:22 am
[…] ca sa nu lasam trenul sa adaste, intreb mai departe ce vis de copilarie au avutAndreea, Marius si Hurdubaia – voi ce vreti sa va faceti cand veti fi […]
Rame foto: pesti si poezie | Glory Box
21/04/2011 @ 1:52 pm
[…] rama foto ce a facut pereche cu un cub cu amintiri si a primit in dar versuri ce sigur spun niste secrete […]
Gaby
22/04/2011 @ 12:14 pm
Putem sa vedem cum vine la gat, te rog? Nu stiu de ce, dar imi apare in minte cand sunt pe jumatate adormita, desi initial am considerat ca nu e stilul meu. Poate ca asta e modalitatea prin care inconstientul imi spune ca ne-am intelege foarte bine, eu si un cub ca acesta :).
Glory Box
22/04/2011 @ 1:56 pm
:)) Hehe, interesant. Sigur ca ne putem vedeam, dar deocamdata nu am facut decat 2 pe alte modele: http://www.flickr.com/photos/andreeab/5621068033/in/set-72157612528427252
Oricum ne putem vedea dupa sarbatori si stabilim exact :)
Gaby
22/04/2011 @ 4:05 pm
Mi-ar placea mult sa ne intalnim, sa vad cat mai multe lucruri dragute, dar, din pacate, nu pot. Eu ma gandisem la o fotografie cu tine purtand colierul acesta, asa cum ai facut cu multe alte coliere :). Daca nu il mai ai, spune-mi te rog, ce lungime are, ca sa imi dau si eu seama pana unde vine. As vrea sa il adaug la comanda mea, ca tot mi-ai zis ca nu mai ai libelule :(.
Glory Box
22/04/2011 @ 8:44 pm
Daaaa, am facut legatura dupa ce ti-am raspuns aici, pe cand raspundeam la mail :) Am sa fac o fotografie si oricum lungimea poate fi reglata. Ce iti pot spune este ca nici eu n-am crezut ca o sa port vreodata un astfel de padant – colier, iar acum nu ma pot desparti de el :)