Fetitele dulci din Bucuresti care isi serbeaza aniversarea si care mai si poarta numele de Alexandra (iar azi din cate am auzit e Sf. Alexandru) primesc margele roz-bombon, chiar mai dulci decat desertul in cauza.
Recunosc ca nu-s un fan al culorii roz, dar setul asta mi s-a lipit de … limba :D pardon, inima.
S-aveti pofta :P
Printre lucrusoarele facute in Vama au fost si cateva floricele speciale, care au mers toate impartite intre prietene si purtate la o nunta.
Elementul nou al povestii il reprezinta florile de mana, legate delicat cu snur satinat care are la capete noduri, snur suficient de lung incat sa permita legarea florii ca chocker la gat.
Mi s-a povestit ca florile galbene au fost purtate cu o rochie neagra si ca mireasa a purtat la mana floarea alba. Sper ca in curand sa primesc si cateva fotografii de la eveniment.
Enjoy!
Le puteti verifica disponibilitatea aici (pentru ce este in stoc)si aici (toate accesoriile).
In arta, cred eu, unul dintre elementele care compun o imagine exceptionala este felul in care timpul se suspenda cand o privesti. Fotografiile si picturile redau cel mai frumos aspectul acesta. Privesti si, cumva, realizezi ca acolo, in imaginea, aceea este surprins un secret, ca timpul s-a oprit pentru o fractiune de secunda si l-a ascuns in el. Si-atunci privesti si tot privesti si nu-ti poti lua ochii pentru ca timpul nu mai exista, iar secretul lui te-a prins acolo.
“Persistenta memoriei” a lui Dali spune, cumva, ca timpul este irelevant si se topeste. Si poate ca amintirile sunt subiectul cel mai de vaza al acestei irelevante. Mai mult ar fi inteligent din partea mea sa nu spun, intrucat imi lipsesc cunostintele in domeniu.
Cutiuta a fost pictata la comanda pentru o absolventa de “Istoria Artei” care a avut lucrarea de final dedicata lui Dali – asa ca chiar ar trebui sa inchid gura (sau sa imi leg degetele) inainte sa spun cine stie ce prostii despre ce-a vrut sa transmita artistul, cu tot subiectivismul implicat in perceperea artei cu tot :)
Enjoy!
Ii puteti verifica pretul si dimensiunile aici (pentru ce este in stoc)si aici (toate accesoriile).
Facute la comanda pentru a fi purtate la o rochie de bal neagra din organza de catre o domnita frumoasa si focoasa pe care o asteptam cu drag in Bucuresti.
Setul contine un colier care poate fi purtat si ca bratara (mie imi place mai mult cum arata ca bratara :P), cercei cu surub, agrafa de par, brosa si clipsuri … multifunctionale – pot fi purtate ca cercei mai mari, pot fi prinse pe bretelutele rochiei sau prinse pe pantofi (ideea nu imi apartine, dar nu mai stiu unde am intalnit-o). Sunt multe piese intr-un singur set, dar … nu trebuie purtate toate deodata, nu? :)
Le puteti verifica preturile si dimensiunile aici (pentru ce este in stoc)si aici (toate accesoriile).
[...] Pentru un scurt moment n-a venit catre noi decat un vant usor. Lumea era simpla, goala, linistita. Totul a basculat dintr-o lovitura, intr-un miracol stupefiant: doua aripi imense au topit norii, drept in fata mea.
Doamne! Cum poate cerul sa poarte o pasare asa de mare cu o gratie asa de lejera? Era un vultur … venise sa planeze deasupra piscului, cu penele desfasurate ca o manta umflata de vant. Mi-am ridicat capul, fascinat de linistea neagra a acestei fiinte in pustiul cenusiu al cerului. Vulturul s-a balansat un moment intre stanci si nori, apoi a coborat cu salturi lente, neregulate. Aerul l-a asezat in sfarsit chiar in fata noastra, la zece pasi intr-o mototolire ampla si febrila. L-am privit cu ochii tot atat de mari ca si gura. Barbia imi tremura fara ca dintii sa clantane, asa eram de fascinat. Am auzit-o pe dona Maria murmurand la gatul meu:
- Respira usor, Luisito. Si, in special, nu te misca!
Am intepenit, cu respiratia salbaticita. Stiam ca marii rapitori nu ataca atata timp cat ochii raman ficsi si corpul imobil. Ne-am pandit unul pe altul – eu, vietuitorul terestru, si el, din cer. Nu mai indrazneam sa respir, nu puteam sa fac nimic. El trebuia sa se miste la celalalt capat al firului intins intre vietile noastre. Asteptarea mi s-a parut nesfarsita. Poate ca l-am strigat, poate ca i-am strigat in inima mea ca il asteptam. Brusc, s-a ridicat pe picioare. S-a desfasurat asa de larg, ca cerul a disparut in spatele lui. Pietrele s-au rostogolit sub corpul sau. Si-a reluat zborul drept catre noi. Bataile de aripi mi-au invadat craniul, un vant de furtuna m-a ciufulit. N-am mai vazut nimic. O scurta atingere mi-a atins ceafa. S-a facut iarasi zi … Cat mi-am intors capul in toate directiile, vulturul era deja departe in nori. Nu mai tremuram. Pielea imi era inghetata, dar sangele imi clocotea pe dinauntru. M-am auzit gafaind zgomotos … [...]
“Cele sapte pene ale vulturului” – Henri Gougaud
Voi credeti in coincidente? Eu prea putin. Brosa este a Ancai – pana de argint ii apartine, eu doar am integrat-o in organza si voal.
Era o poanta pe undeva legata de exprimarea asta … dar nu mi-o mai aduc aminte :D
Hainutele acestea sunt pictate de muuuuuuult timp. Tocmai de la inceputul lui mai cand abia imi luasem culorile de textil si i-a traznit dracsorului sa ma puna in teste pe niste hainute de-ale ei ca asa-i de mititica (dar nu va luati dupa aparente) incat as cam infasura-o de minim doua ori in hainele de le am eu. Numai ca abia acum si-a miscat …. hmm … ok, numai ca abia acum a reusit sa gaseasca timpul necesar pentru a-mi servi drept model :P
Mai mult chiar, camasa cea galbena a fost de-a dreptul reconditionata intrucat fusese stricata cu fierul de calcat inainte de prima purtare :)
Pentru ca eu sunt fotograf nepriceput si pentru ca nici Alinuta n-a fost prea fericita cu ideea, am zis “off with her head” la prelucrarea fotografiilor :P
Concluzia ar fi ca, daca aveti hainute pe care le-ati dori pictate, nu trebuie decat sa dati un semn pe mail si sunt la dispozitia voastra :)
Enjoy!
Prima tinere de mana, primii fluturi in stomac, primul sarut, prima noapte, prima iubire, prima zi de libertate, prima data la mare, primul job, prima relatie … prima masina?
Cred ca pentru cei mai multi dintre noi momentele de mai sus, in masura in care s-au intamplat (si lista ar putea fi lunga), sunt foarte usor de identificat in amintire. Pe unele le marcam, le sarbatorim, le atasam un zambet intern sau extern si le punem in cutiuta cu frumos.
Si, desi povestea am aflat-o abia in dimineata asta – dupa ce tricoul a ajuns la stapanul de drept, am inteles inca de cand Denisa mi-a descris ce isi doreste pentru prietenul ei ca e un tricou cu o semnificatie atasata: prima masina :)
Va asteptati la ceva serios? :P Ghiciti masina :D
PS: am vrut sa il imbrac pe Marius cu tricoul, ca doar e barbatesc, dar ii era atat de mare incat a parut mai potrivit sa il incarcam – putin in gluma – cu forme feminine :D
Nope, nu o fusta mini, ci o masina :)
Ancuta si Marius sunt pasionati de Mini-uri de cand ii stiu eu – si s-au adunat ceva ani, chiar daca pe viu ne-am vazut doar de cateva ori. Si a trecut deja aproape o luna de cand Ancuta m-a rugat sa o ajut sa ii faca un cadou special lui Marius, dar abia acum am reusit sa obtin permisiunea oficiala de a-l pune pe blog :P
Rugamintea se referea la un tricou negru cu un Mini vazut din lateral si, mai mult decat atat, cu Mini-ul customizat de Paul Smith – aici gasiti si o fotografie.
A fost una dintre comenzile acelea pe care le lucrez cu drag si care imi pun teribil de mult la incercare rabdarea, dar pe care la final sunt multumita ca le-am dus la capat :) Mi s-a povestit ca Marius a fost incantat si sper sa primesc curand si o poza cu el purtand tricoul :)
Stiti emoticonul ala de YM care se tavaleste pe jos de ras? Sa va povestesc …
Adelina a vrut o brosa curcubeu, in colturi si ciufulita, brosa care a reusit sa duca la limita pana si rabdarea mea de chinez chitibusar :D Am decupat la cercuri, apoi la stele din cercuri, si-am ars la margini si asamblat pana cand am ametit. Dar, da, dom’le, a iesit cumva :)
Si in modul clasic de decurgere a lucrurilor urmeaza sedinta foto. Pisica fuga dupa mine :D
Pozez brosaaaaa ….
Pisica a devenit atenta …
I-am dat-o la mirosit si a considerat ca e momentul pentru dezinfectarea locului …
Da-mi, tu, mai aproape sa miros eu bine …
Hai, deja ma uit crucis! Mai aproape ….
Rrrrroooaaarr! Iz mine now!
Nu va faceti griji, brosa este nevatamata, am tras mana la timp si Adelina se va putea bucura linistita de ea.
Daca vreti si voi va pot face la comanda si este 25 lei.
Sambata ce-a trecut s–o maritat Maria. Da, domnilor, cea mai traznita creatoare de handmade a fost sterpelita pe vecie. Si nu doar ca a zis “Da”, dar ne-a mai si invitat sa sarbatorim evenimentul alaturi de ea si de individul (:P )care a convins-o sa-si schimbe maretul nume.
Bun, pai sa mergem :) Ma hotarasc eu din timp la ce rochie am sa port, dar uit cu desavarsire de faptul ca … imi trebuie si bijuterii :D Si doar nu era sa port bijuterii cumparate de pe la altii. Imi aduc eu aminte cam pe joi seara, asa. Si bine ca mi-am amintit pentru ca altfel nu stiu cum scoateam camasa pentru ca nu mai aveam nici macar bilute de lut pe care sa le pictez si lutului ii trebuie 24 de ore sa se usuce, iar lacului de dupa inca 6. Asa ca joi pe la 1 dimineata am modelat lutul, vineri am pictat si lacuit in ton cu rochia, iar sambata pe la pranz am adaugat fundite si alte margelute.
Am adauga fundite de organza cercelusilor si bratarii (pe post de incuietoare) pentru a se asorta cu fundita de pe rochie. Am ales apoi un pandant simplu, dintr-o margeluta, pe care am purtat-o cu lantisor de argint, pentru a lasa rochia sa isi faca treaba si sa puna in evidenta umerii :P
Enjoy!
Setul acesta am sa il pastrez pentru mine, dar cum eu nu inteleg foarte bine dorinta de a avea ceva unic in lume, nu voi pastra si modelul pentru mine, asa ca il pot reface oricamd si pentru voi.
Pandant – 8 lei (fara lantisor; daca doriti lantisorul de argint este 20 lei, iar orice alt tip de snur, organza, lantisor metalic este 2 lei)
Cercei – 18 lei
Bratara – 27 lei
Set cercei + pandant – 25 lei (fara lantisor)
Set cercei + pandant + bratara – 50 lei (fara lantisor)
Si de incheiere, cerceii alaturi de familia Badragan pe ringul de dans (multumim Flaviei pentru poza) :P
