Azi avem coloana sonora. Click aici.

Cand am postat tricoul pe Facebook si apoi pe blog au fost 3 persoane care au crezut ca l-am facut pentru mine. Adevarul este ca l-am facut ca pentru mine. Cu un pic (mai mult) din ce sunt eu. Un pic din delicatetea de bataie de aripi a unui fluture, un pic de haosul culorilor in care ma pierd in fiecare zi, un pic de curcubeu si multe taieturi ca amintire a ranilor pe care le-am tot vindecat de-alungul timpului. Toti le avem. Cand ma apropiam de final lipsea ceva. Mi-a adus aminte de piesa pe care o aveti soundtrack. Si mi-am dat seama ca e unt tricou perfect pentru o supergirl. Supergirl pentru ca super-fata suna aiurea. And, yeah, we just fly.

Cineva comenta pe Facebook ca pare sa fi fost un zbor cam zbuciumat. Pai da … it’s not easy to just fly and not cry :)

Nu, tricoul nu a fost pentru mine, dar din putinul pe care il stiu despre cea care l-a luat acasa, i se potriveste perfect.

Acum trebuie sa fac si eu ceea ce fac aceste supergirls si sa zbor pana la Calarasi unde, din pacate, am aflat ca sunt evenimente triste si trebuie sa imi sustin familia.

Click pe imagine pentru detalii.

Ei, dragii mei, haideti sa facem o pauza de la ceramica si sa revenim la o categorie mai rar adusa la zi: tricourile pictate (mai ales cele de dama) :)

Desenul nu-mi apartine, am incercat sa gasesc sursa exacta, dar se pare ca imaginea poate fi gasita pe multe site-uri, asa ca eu dau link catre ea direct. O gasiti aici. Se pare ca placea foarte mult unei domnite, asa ca al ei domn s-a hotarat sa o aplicam pe-un tricou. Mi s-a povestit ca ea, domnita, a fost incantata :)

Pentru mai multe detalii click pe imagine :)

Azi avem si coloana sonora, click aici.

Stiu, stiu, maine e ziua femeii in general si a mamei in special, nu? :)

Si de dragii de tati cine isi aminteste? Tot incearca ei de ceva ani sa isi faca o zi a barbatului, dar ma tem ca in afara de ei insisi (si vreo 2 branduri de bere) nu ii sarbatoreste nimeni. Si parca-i pacat. Au si ei destule de spus in cresterea si educatia noastra. Mai ales cand pana la adolescenta cam cresti drept fata lu’ tata tunsa ciocanel, batand coclauri, catarand copaci si case in picioarele goale si calarind un Pegas la ale carui pedale nu ajungi inca asa ca el iti scoate saua, iti leaga un sac pe gratar si tu biciclesti asa intinsa pana la coarne, mai ceva ca un calaret de Harley-uri :)

Tatal Biancai e DJ. Ceea ce e foarte tare. Cred ca daca m-ai fi intrebat la un moemnt dat cum nu vad un tata, DJ ar fi fost pe lista. Nu pentru ca e nepotrivit, ci pentru ca e o “meserie” noua si in ochii mei tatii inca sunt ingineri :)

Click pe imagini pentru detalii.