Ei, dragilor, a venit si momentul pentru prima pictura originala, pictura care a fost pictata de fapt inaintea dansatoarei de flamenco, doar ca nu m-am indurat sa o arat. Fiind prima si fiind creatie proprie … a primit multe priviri critice de la mine. Pana la urma m-am convins ca e momentul sa o arat lumii.

Si cum din cand in cand mi se blocheaza cuvintele si cred ca muzica “simte” mai bine ce vreau sa spun eu, v-as recomanda sa ascultati si sa priviti asta inainte/dupa/in timp ce priviti pictura :)

Detalii aici.

Cand spui terapie prin arta spui, de fapt, cel putin doua lucruri: terapia concreta in care un specialist ghideaza, observa si interpreteaza rezultatele creatiei artistice ale unui pacient/client sau (si mai simplu de-atat nu se poate) relaxarea, starea de bine obtinuta prin actul creatiei in sine indiferent de calitatile artistice ale creatorului.

Desi mi-ar fi placut sa fie asa, acesta nu este un articol dintre cele incluse in pastila de psihologie. Poate ca la un moment dat va veni si randul lui. Pana atunci va invit sa cititi articolul de pe Wikipedia sau sa cautati singuri astfel de articole.

Placerea, relaxarea si disparitia orelor le-am simtit inca de cand am inceput sa desenez (adica inca din copilarie), dar niciodata nu am simtit efectul terapeutic al desenului/picturii ca in anul ce a trecut. Am descoperit cum pot disparea in ceea ce fac si cum, pentru cateva ore, sunt suspendanta intr-un alt plan de-a dreptul fabulos. Mi se intampla mai ales cand am de pictat teme mai complexe decat cele cu care sunt obisnuita de care ma apropii in general nervoasa, anxioasa, pregatita pentru esec. Ma invart in jurul proiectului, imi fac planuri, marai, uneori imi vine de-a dreptul sa plang de agitatie si neputinta si pana la urma trag aer in piept, imi zic ca asta este si ma apuc de treaba.

Si-atunci se intampla extraordinarul. Atunci dispar. Dispar si nu prea. Capat un soi de claritate de parca m-am pregatit dormind 2 saptamani inainte si sunt perfect treaza. Claritatea insa nu este insotita de procese rationale, ci de un soi de plutire in care nu gandesc nimic (e ca si cum daca as gandi as strica tot), sunt complet relaxata, am eventual si un zambet tamp si zen pe fata, timpul dispare (nu glumesc deloc), iar mana ia pur si simplu controlul. Stie exact de ce proportii are nevoie, de ce culori, ce pensule, cat sa dilueze culoarea, ce culoare trebuie amestecata cu care si exact ce trebuie facut si in ce ordine ca efectul final sa fie cel dorit. De obicei ma trezesc spre final cand incep sa ma mir de ceea ce am lucrat si ma entuziasmez ca un copil :)

Asa mi s-a intamplat la aceste lucrari …

Alteori nu este nevoie de starea de frustrare initiala, ci doar de o tema care sa imi placa foarte mult. Ea singura este suficienta pentru a ma trage in acea stare de plutire si de a-mi schimba starea intiala, oricat de proasta ar fi, intr-una de bucurie curata. Asa mi s-a intamplat cu aceste doua lucrari …

Asa ca am hotarat ca anul asta ma voi dedica mai mult picturii pentru ca am vazut, in sfarsit, ca ma pot descurca suficient de bine :) Am inceput cu o reproducere/copie/inspiratie dupa o pictura care mi-a placut teribil de cand am vazut-o pentru prima data (o gasiti aici). Pictura apartine lui Fabian Perez, artist care, desi probabil nu va fi niciodata unul dintre acei pictori mari, ma fascineaza prin viata, dinamismul si pasiunea ce le imprima creatiilor lui.

Iata rezultatul …

Detalii aici.

Ulterior nu m-am putut abtine si am lucra si un pandant si un inel, dar de data cu print-uri ale lucrarilor originale apartinand aceluiasi artist.

Detalii aici.

Detalii aici.

Saptamana colierelor. Pana maine. Maine nu stiu ce va arat inca, dar clar pun stop la coliere.

Dar spre deosebire de ieri cand mai direct, mai pe ascuns va invitam sa poftiti la un colier care se va ascunde indecent in decolteu, azi imi spal pacatele cu un colier sobru, atat din punct de vedere coloristic, cat si ca lungime.

Enjoy!

In plus, mi-am mai dat  seama ca nu prea va povestesc ce-i cu materialele din care fac bijuteriile.  Asa ca sa o luam incetisor.

Colierul este lucrat cu margele de lut modelate si pictate manual, margele de sticla grena (sau crimson – am descoperit de curand cuvantul si-mi place teribil :D), insertii aurii si margele de nisip turcoaz.

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

In adolescenta mi se intampla destul de des sa ii cer mamei sa imi faca o bluza/o rochie … ceva dupa un model ce-mi traznea mie, doar pentru a gasi modele asemanatoare in tendintele sezonului urmator.

Si … se pare ca instinctele mele inca functioneaza :) Cel putin din punct de vedere coloristic pentru ca astazi am gasit intr-un articol tendintele coloristice ale acestui sezon. Si, ca sa vezi, colierul lucrat de mine saptamana trecuta este perfect in ton :)

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Daca tot am inceput sa ma pierd in lucruri dulci (poate pentru a compensa un acru-amar al evenimentelor cotidiene), azi o tin tot asa si va prezint un set caramelizat delicios, numai bun de indulcit tinutele mai mult sau mai putin conventionale de birou :)

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Mi-a picat acum 2 zile pe cele 2 pandante cu libelule metalice pe care nu mai stiu nici de cand, nici de unde le-am luat, dar stiu ca asteptau cumintele in cutiuta cu accesorii metalice sa le vina randul.

Asa ca pornind de la ele au prins aripi libelule si pe margelute, apoi s-au amestecat printre flori si-apoi au inceput sa danseze pana au nascut doua coliere …

Unul la firul ierbii …

Altul c-un zbor spre floare …

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Azi inchei seria cerceilor-biluta lucrati in trecut si nepozati. Data viitoare va arat cercelusi cu surub :)

Sunt multi, stiu :P

Enjoy!

Le puteti verifica disponibilitatea aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Marea m-a facut sa descopar turcoazele luate acum mult timp, chiar cand mi-am cumparat primele materiale pentru bijuterii. Imi amintesc ca au fost scumpe si n-am inteles foarte bine atunci de ce, apoi experienta m-a invatat ca turcoazele sunt usor de inlocuit cu howlit-ul care este o imitatie ceva mai ieftina si mai albastra … sau cam asa ceva :D

Ei, bine, le tineam intr-o cutituta parca neindraznind sa ma apropii de ele, de turcoazele adevarate … iata ca la malul marii le-a venit randul. Unde altundeva?

Iar de incheiere … se poarta navy, nu?

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

A fost ceva mai liniste in ultimele zile pe blog pentru ca m-am straduit sa ma pregatesc cat mai bine pentru targul din weekend, sa duc la capat cateva comenzi si sa acopar si alte cateva responsabilitati mai putin creative – cum ar fi drumuri lungi pentru achizitionarea de tricouri, culori, lut etc.

Azi am pentru voi cateva perechi de cercelusi (altii sunt in lucru si vor merge maine direct la targ) care s-au creat din intamplare si din joaca.

Enjoy!

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate bijuteriile).

Azi nu prea vor mai fi povesti. Ca de obicei inaintea targurilor am intrat in linie dreapta si nu stiu ce sa fac mai intai ca sa fie totul cat de cat gata (de parca ar fi vreodata :P). Incerc sa pictez totusi suficiente tricouri cat sa aveti de unde alege, dar pana acum nu am ajuns decat la mareata performanta de 5 tricouri disponibile.

Mai am insa doua modele pentru voi :)

Pe fusta rosie de ieri am pictat o femeie de fum si-am vrut apoi sa imi pictez si eu aceeasi femeie dar pe un tricou negru … a iesit o femeie de foc :)

Tricoul acesta l-am pictat pentru mine, dar il pot reface oricand si pentru voi pe o masura aleasa de voi.

Pret 50 lei

Mi-am adus aminte apoi de un desen mai vechi de-al meu. Un desen care mi-a devenit intai wallpaper, apoi background pentru Twitter, iar in final, cu ceva modificari, a fost sablat pe unul dintre geamurile apartamentului nostru. Acum l-am pictat pe un tricou alb si a iesit un fel de inger intunecat.

Marime XL. Pret 50 lei (poate fi refacut si pe alte masuri)

Mi-am dat seama ca nu v-am povestit nimic despre calitatea si intretinerea tricourilor. Prin urmare:

• sunt tricouri Fruit of the Loom si Stedman din bumbac 100%. Le-am ales pentru ca le-am testat de-alungul timpului si sunt foarte rezistente si faine;
• se pot spala atat manual cat si la masina cu conditia ca temperatura sa fie de maxim 40 grade.
• se poarta cu drag si cu mandrie :P