Suna asa frumos invitatia scrisa de catre echipa I Love Handmade, ca v-o transmit exact asa :)

“Pentru ca mai avem putin si Mos Craciun ne va bate la usa, pentru ca deja orasul este in haine de sarbatoare si pentru ca bradul asteapta cuminte sa fie impodobit, va asteptam pe 17-18 Decembrie, in curtea Muzeului Municipiului Bucuresti pentru cadouri unicat de sarbatori.

Mesele artistilor prezenti la targ vor fi incarcate cu accesorii si decoratiuni pentru brad si pentru masa de Craciun, cu coronite frumos impodobite si lumanari de sarbatoare, dar si cu coliere si cercei ca sa infrumuseteze tinutele la petrecerile de Craciuni si Anul Nou. Daca frigul va descurajeaza, vor fi si manusi si fulare tricotate manual, numai bune pentru iarna ce bate la usa.

Sambata si Duminica, 17-18 Decembrie, intre orele 10.00-18.00, curtea Muzeului Municipiului Bucuresti (Universitate, vis-a-vis de Teatrul National) se decoreaza de sarbatoare cu accesorii lucrate manual.

Intrarea este gratuita pentru vizitatori, asa ca nu ai scuze sa ramai acasa!

Asadar, daca vrei sa iti pui tinutele la punct pentru petrecerile de sarbatori sau pentru turele de colindat si mai ales daca esti in cautarea unui cadou de Mos Craciun, te asteptam pe 17-18 Decembrie, la Muzeul Municipiului Bucuresti (Palatul Sutu).”

Minunat! Balkanik Fest ne-a depasit asteptarile cam din toate punctele de vedere. Nici n-as stii ce sa descriu mai intai.

A inceput fain cu atitudinea organizatorilor – dintre care personal eu am cunoscut o singura persoana, pe Sabina Juncu, dar a fost suficient :) Au fost prietenosi, calzi, grijulii de numa’ si mereu in priza – in cele 2 zile de festival pe Sabina am vazut-o alergand permanent dintr-o parte in alta ocupata sa rezolve ce era de rezolvat, am fost ingrijiti, rasfatati de-a dreptul cu spatiu berechet, corturi luminate, mese mari, banci, apa plata, intrebari despre starea lucrurilor si o taxa de-a dreptul modica. A existat chiar si intelegere pentru accesul gratuit al partenerilor nostri alaturi de noi la festival – daca voua vi se pare de bun simt sa aveti o persoana care sa va insoteasca la targ, altor organizatori de alte festivaluri nu li s-a parut si cereau achitarea completa a taxei de festival chiar si pentru sot.

Expozantii au fost putini, faini si diversi – am avut handmade modern, dar si mestesugari traditionali, papa la Șoni, covrigi, braga, must, alune coapte si alte bunatati, trupe extra-super-tari, oameni care s-au jucat cu focul, iar eu ma bucur ca am avut ocazia sa ma bucur de prezenta la sunet a unui prieten drag pe care il vad prea rar.

Si ca sa punem si cireasa de pe tort: am avut parte de cel mai fain public de pana acum. Nu cred ca am mai participat la un eveniment la care sa ne fie atat de apreciate lucrurile, la care sa nu aud nici un comentariu legat de pret si la care vanzarile sa mearga asa fain, desi au inceput pe la 18.-19.00 seara si s-au facut printre concerte pana la miezul noptii. Iar la finalul primei zile de festival eu si Clepsidra ne-am bucurat de cele mai faine 3 cliente carora le multumesc din suflet pentru aprecieri, glume si hohote de ras :)

In ceea ce priveste concertele pentru mine marea descoperire a fost Baba Zula de care m-am indragostit teribil si iremediabil. Au un sunet plin, complex, hipnotic de-a dreptul – ca sa nu mai spun ca odata cu concertul lor a inceput si un vanticel ce parea sa se inteteasca si sa se calmeze in ritmul pieselor lor. Au creat o atmosfera ritualica, iar infatisarea lor si prezenta dansatoarelor din buric (pot sa ma laud ca una dintre ele a luat un fluture GloryBox? :P) ne-au transpus in mijlocul unei furtuni in desert.

Ce v-am spus? Mi-nu-nat!

Din pacate numai gandul la poze nu mi-a stat. Am facut cateva in prima zi cand ne aranjam standurile, iar a doua zi am uitat aparatul cu totul acasa. Dar, daca va uitati bine, intr-una dintre poze puteti vedea 3 pandante in rasina inspirate de fetele de pe cutia “Africa, Africa” :) Au fost foarte frumos primite, asa ca pana la sfarsitul celei de-a doua zile de festival toate si-au gasit stapane entuziasmate :P

Dragilor,

Nu va retin mult. Astazi asta va fi singurul lucru pe care il fac legat de lucru: sa va spun cateva cuvinte despre targ si sa va arat pozele. Stiu ca voi abia incepeti saptamana, dar cum eu am lucrat in weekend imi permit sa imi iau liber azi pentru ca organismul meu urla dupa o pauza.

Targul a fost excelent :) Exact genul de targ care imi lipsea: vreme buna – nici prea calduroasa, nici prea rece -, vizitatori si clienti binevoitori, zambitori si cu chef de stat la povesti, prieteni veseli, multi si sustinatori de moral cand ne picau ochii de somn si multa multa voie buna :)

M-am bucurat ca si lucrusoarele mamei (pe care sper sa reusesc sa vi le arat si aici curand) au fost primite cu entuziasm si vanzari. A fost primul lor targ si mama avea nevoie de o astfel de incurajare :) Dar imi pare rau ca nu am avut timp sa fotografiez colierele si brosele noi si o parte din ele si-au gasit stapani. Este vorba de un colier cu libelula – pe care l-am fotografia in palma inainte de a-l ambala frumos :P -, 2 brose – una inspirata de ceramica de Cucuteni, e si ea intr-o poza – , si un alt colier cu locket in culoarea bronzului si margele mari cu negru, auriu si bleu – e si el intr-o poza pe panou.

Si cam atat pentru acum. Fug la lenevit si citit :)

Ei, dragilor, dupa o pauza binemeritata de la targuri in luna august a venit momentul sa scot bijuteriile si accesoriile la aer pentru o noua editie a targului I Love Handmade. Nu sunt multe (asa ca voi imparti standul cu draga de Clepsidra), dar vor fi lucrusoare noi care abia asteapta sa fie scoase in lume si sa isi gaseasca stapane care sa le poarte cu mandrie.

• Unde? Curtea Palatului Sutu / Muzeul Municipiului Bucuresti / la Universitate, vis-a-vis de Teatrul National
• Cand? 10-11 septembrie
• La ce ora? 10-20.00

Pe curand!

A trecut si targul din weekend chiar mai frumos decat il asteptam. In ciuda caldurii extreme de sambata si a furtunii de incheiere am avut vizitatori carora le multumim pentru curajul de a iesi din casa in asemenea conditii, iar noi am sporovait cat au fost zilele de lungi. Toate doua :)

E drept ca targurile nu mai sunt ce-au fost la inceputul nebuniei handmade – in Bucuresti cel putin – si ca, probabil, vinovat este si numarul mare de targuri de gen organizate in ultima vreme. Cel mai probabil s-a ajuns la o oarecare saturatie si nu mai exista minunarea si incantarea de la inceput pentru ca, chiar si cei care ne apreciaza cel mai mult incercarea de arta, s-au invatat cu noi si cu lucrusoarele noastre. Pe mine ma intristeaza putin. Putin mai mult. Imi placea la nebunie sa merg la targuri, sa discut cu vizitatorii si sa sporovaiesc cu colegii de breasla.

In ultimele luni vizitatorii au fost mai putini, iar colegii mai putin comunicativi, parca si mai incruntati si mai inraiti. Si-mi pare rau. O vreme am trait cu impresia ca in acest mic domeniu suntem o comunitate prietenoasa si calda. Imi dau seama ca o discutie avuta cu o persoana a dus la inchiderea comunicarii cu altele doar din cauza ca persoana respectiva a comunicat te miri ce mai departe, ca persoane cu care comunicam frumos la alte editii saluta vag si-atat, ca exista prea multe produse similare, ca extinderea unei linii de produse inseamna de multe ori un pic prea multa inspiratie de la alti creatori, ca nu exista respectul pentru ideea si originalitatea unuia atata timp cat poate fi copiata … si e pacat. Mi-ar fi placut sa ma simt in continuare hippy-flower-power la targuri, cu zambetul pana la urechi si bucuria ca sunt acolo.

Din fericire exista colege cu care pot sporovai, organizatori minunati ca Andra si Razvan, vizitatori incantati si clienti-deveniti-prieteni care vin in vizita si stau de povesti. Lor toti le multumesc si le spun ca pentru ei o sa vin in continuare la targuri, chiar daca uneori voi fi pe jumatate trista.

Dar haideti sa trecem peste asemenea ganduri si tristeti si sa ne indreptam privirea catre fluturi. Fluturii, zburatoare fragile, aproape disparute la noi, dintre noi, dar care pot inveseli orice tristete macar pentru o clipa.

Am lucrat acest colier la comanda folosind la baza modelul de pe margelutele unui colier foarte vechi si noile pandante-fluture.

Detalii:

• Colier lucrat cu margele din lut modelate, pictate si lacuite manual, margele din sticla si accesorii metalice.
• Lungime: 85 cm
• Pret: 40 lei
• Puteti sa le verificati disponibilitatea  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Daca sunteti printre cei care aleg ca weekendul urmator sa ramana in Bucuresti, va invit la o plimbare :) Iesiti din apartamente, alegeti mijlocul de transport potrivit si opriti-va in curtea Palatului Sutu pentru a va delecta cu minunatele lucrusoare migalite cu drag de catre artizani. Daca prindeti ora potrivita o sa va bucurati si de umbra si de povesti :)

Cand exact: sambata si duminca, 16-17 iulie

Unde anume: Palatul Sutu/Muzeul Municipiului Bucuresti, exact la iesirea de la metrou Universitate in diagonala cu Teatrul National

Intre ce ore: 10.00-20.00

Hmm … cu ce sa incep?

M-am intors! Povestile si pozele multe multe vor veni in zilele urmatoare – sper sa gasesc timp pentru ele – dar important este ca am botezat o buburuza, adica un pui de om dulce dulce …

… ca ne-am bucurat de o Anglie verde si faina de tot, ca am revazut oameni dragi  de tot care au facut sederea sa fie minunata si ca accesoriile GloryBox au facut ravagii printre veveritele britanice :P

Si o sa inchei cu o invitatie la targul I Love Handmade chiar in acest weekend, de Sf. Constantin si Elena. Sper sa avem parte de vreme frumoasa pentru ca planuiesc sa ma bucur de soarele romanesc care mi-a lipsit mult mult de tot!

Cand exact: 21-22 Mai, orele 10-19.00

Unde anume: Muzeul Municipiului Bucuresti / Palatul Sutu – la Universitate, vis-a-vis de Teatrul National

Sau despre cum invatam sa deosebim zeii de simpli muritori

Este un titlu exagerat, bineinteles, dar spune cate ceva despre cum a fost seara de vineri, 29 aprilie, la concertul Grimus & Rock Paper Scissors.

Cam cu 2 luni in urma, dupa un timp rusinos de lung, am terminat de citit si Grimus – cartea scrisa de incredibilul Salman Rushdie. Inveti acolo despre viata, moarte, mituri, legende, renasteri, pasari Phoenix (Grimus fiind o anagrama pentru Simurg care este … o varianta a pasarii Phoenix), inventarea zeilor si “what not” cum ar zice englezul. Este o carte complexa, cu siguranta mai greu de parcurs decat alte scrieri ale lui Rushdie (“Enchantress of Florence” si “Haroun and the Sea of Stories” sunt magnifice si curg ca un vin vechi si uleios – adicatelea cu o incantare a tuturor simturilor), dar care fascineaza fara nici un dubiu.

Prin urmare jos palaria pentru alegerea numelui trupei, baieti! Desi am inteles ca doar Vali a si citit cartea (v-o recomand tuturor) :) E mai putin important, multe lucruri bune se aleg instinctiv. Explicatiile vin mai tarziu.

Si dupa aceasta introducere pompoasa, sa ne intoarcem la cele mai pamantesti.

Nu stiu exact cine a considerat o idee buna ca Rock Paper Scissors (care pareau sa fie la primul concert si sper ca asa sa fie pentru ca le mai ofera o scuza) sa cante inainte de Grimus, dar le-a facut un deserviciu fantastic. Ei n-ar fi sunat complet rau si probabil ca daca doar i-as fi ascultat la radio sau in cu totul alt context mi s-ar fi parut ok. In orice caz pana nu il invata cineva pe solist sa faca ceva cu mana stanga in timp ce canta, eu zic sa se abtina de la live-uri. Eu eram stangace in copilarie, dar cum inainte de ’89 asta nu era un lucru de acceptat, am fost amenintata ca daca nu scriu cu dreapta imi leaga mana stanga la spate. Acum sunt ambidextra si nu-i rau deloc. Restul de probleme sunt mai degraba detalii si pot fi puse pe seama lipsei de experienta.

Dar … DAR! Din experienta mea de pana acum trupa care canta in deschiderea alteia este aleasa astfel incat sa semene ca nivel si stil cu cea care urmeaza. Cum sa explic … era vinerea dinainte de 1 Mai, Bucurestiul era deja gol, era inteles ca cei prezenti la concert vor fi daca nu fani, cel putin persoane care apreciaza Grimus si, intr-un procent semnificativ, persoane care i-au mai ascultat cantand live. Trebuie sa fii masochist sa fii atat de la inceput, sa adaugi si factorii mentionati anterior si sa canti inaintea lor. Pe bune.

Chiar n-as fi vrut sa fiu in locul lor cand au inceut sa cante ai nostri nemuritori pentru ca au umplut clubul de sunet si au fost magnifici asa cum sunt de fiecare data. Si se pare ca experienta concertelor numeroase din ultima vreme le face foarte bine, pentru ca sunt din ce in ce mai buni. Jos palaria, baieti si astept cu nerabdare lansarea noului album! Pana una alta poate totusi va mai indurati de un Fingerprints live, ca de 3 concerte (in Bucuresti cel putin) nu ne-ati mai rasfatat cu asa minunatie.

Daca vreti sa mai cititi despre cum e Grimus live, cititi aici.

Dragilor,

In casa Badragan se lucreza intens. Lucrez si eu, lucreaza si Marius si uneori baga mustatile si pisica. Adica din cand in cand simte nevoia de atentie si face cate-o ghidusie care o proiecteaza cu nasul in usa, miorlaie intrigata, iar noi ne prapadim de ras :)

Am lucrat mult, dar multe dintre lucrusoare vor fi gata cel mai probabil abia spre maine dimineata, inainte de targ, asa ca timp de poze nu-i …

Va las doar cu 2 poze (proaste  si facute in graba :P) a cam 15-20% din cat am lucrat :) Prin urmare, daca doriti sa vedeti si alte noutati, la targ cu voi :)

Ei, gata, a venit si evenimentul mult asteptat :)

Cand? 26-27  februarie, orele 10-18 (sambata si duminica)

Unde? Curtea Veche in Centrul Istoric, langa Hanul lui Manuc

Va astept :)