Glory Box

Pentru ca RoBlogFest nu are o sectiune speciala si pentru ca unul dintre voi m-a propus (multumesc mult!) se pare ca sunt printre cei 41 de nominalizati la “Top 10 bloguri de handmade romanesti”, ceea ce este o onoare chiar daca as ramane pe ultimul loc, tinand cont ca numai eu am o lista de 300 de bloguri de handmade romanesti si ca in fiecare zi tot descopar altele noi.

Prin urmare: daca va place la mine pe blog, daca va place sa imi cititi povestile si sa imi purtati creatiile, fac o plecaciune pentru un vot si dat vestea mai departe.

Puteti vota aici.

Multumesc!

Am uitat sa va povestesc despre o functionalitate adaugata la inceputul lunii: abonarea prin email (vezi caseta din meniul din dreapta sus).

Daca nu te intelegi cu RSS-ul, nu ma urmaresti nici pe Twitter, nici pe Facebook, nici pe Flickr, dar vrei totusi sa fii la curent cu ultimele articole (despre bijuterii sau nu) si sa afli care sunt targurile la care urmeaza sa particip (sau cum a fost la ele), atunci asta este solutia :)

E simplu: iti introduci adresa email in spatiul destinat, ti se va cere apoi o confirmare pe email si, in zilele in care sunt articole noi, pe seara, vei primi un mail de notificare.

Enjoy!

Mda, a venit momentul ala. Ala in care te uiti inapoi la anul ce-a trecut. N-as putea spune ca imi sta in fire sa fac asta. De obicei la mine privitul in urma se face involuntar si pe bucati.

Si scotoceam pe blogul vechi postarile de final de an si m-am impiedicat de asta. Ca sa vezi, cine-ar fi crezut …

Si voiam sa scriu un articol lung in care sa povestesc mai tot ce am facut in 2009, sa va povesteesc cat a fost de neasteptat si de nebunesc, cum mi s-a intors toata lumea pe dos intr-un mod total neasteptat, cum … cum …

Dar ce mai e de spus cand, citind articolul de mai sus, mi-am dat seama ca sunt in locul de care imi era dor in decembrie anul trecut.

De fapt, Andreea, Glory Box a facut un an de bijuterit. Si e fericita.

Prima pereche de cercei …

Si un colier facut azi pentru o prietena creata si draga …

Off, atata m-am gandit la cat de frumos am sa scriu eu despre cum draga de Alinuta a fost printre primele persoane care m-au incurajat in ale handmade-ului si printre foarte foarte putinele persoane care m-au sustinut si ma sustin si in perioade mai bune si in alea negre, incat acum cand imi trag nasul de raceala si ochii de oboseala, nu mai gasesc cuvintele …

Ma bazez pe faptul ca ea stie cat imi e de draga si o imbratisez strans strans di tot!

Si acum ca am terminat introducerea voiam de fapt sa va spun ca, tot pazindu-ma pe mine in ale handmade-ului (asistat la procesul … creatiei, stat cate o zi intreaga la targuri, adus vin si mascota in zilele reci, incurajat pana la epuizare :D), Alinuta s-a hotarat sa scrie despre aceasta minunata lume. Si m-a inclus si pe mine in povestea ei :)

Multumesc mult, Alinus-micut-dragut! :D >:D<

PS: articolul il gasiti pe site-ul Medicina Naturista, adicatelea aici (click!) :D

E destul de greu de spus cum a fost. Mie mi-a placut, desi vanzare nu a fost cea mai buna.

Raluca si Isabela, adica organizatoarele au fost deosebit de dragute si mi-au dat o stare faina de cand am intrat in cladirea absolut superba in care este Cafepedia. Desi credeam ca sunt in intarziere am ajuns, cam ca de obicei, prima si am pus stapanirea pe o camera cu un pian alb superb pentru mine si ale mele fete cucuiete. Si pentru ca Mazdrunka, adica Luciana se indeletniceste si cu ale cantatului i-am oferit privilegiul :P de a-si prezenta bijuteriile pe minunatul pian, dar pe care l-a impartit cu Alexandra (care a fost avertizata ca va ajunge pe blog in poza). Ni s-a mai alaturat si Irina si camera a fost doar a noastra :)

Pentru mine a fost un fel de cafea prelungita cu fetele. Asa, un soi de claca. A fost cald si bine, ne-a mers gura toata ziua, am ras mult si am si lucrat ca niste bunicute la barfa.

Vizitatori nu prea au fost, lucru pe care l-am inteles destul de greu, ma asteptam sa fie un succes. Nu cred ca a fost problema promovarii pentru ca am vazut lista locurilor unde a fost promovat si ar fi trebuit sa fie ok, ma indoiesc si ca a fost taxa de 10 lei – totusi erau implicate niste seminarii in prezentare, vremea a fost frumoasa  asa ca … am ajuns la concluzia ca femeilor plinute nu le place sa recunoasca acest fapt, motiv pentru care stau ascunse in propriile case.

Eu am mica mea nebunie cu greutatea. Au fost ani de zile in care am fost la dieta, fac sport constant si tot nu sunt in cea mai buna forma.

Daca nu arati dupa standarde, dar tu esti ok cu asta si nu iti afecteaza sanatatea, mie mi se pare minunat. Atunci de ce nu ai veni la un targ unde gasesti haine pe masura ta?

Daca ai probleme cu greutatea si te si frustreaza, atunci de ce nu ai veni la un targ unde vor fi seminarii de nutritie care poate te vor invata cateva lucruri despre alimentatia sanatoasa?

Problema nu se va rezolva stand acasa si plangandu-te.

Asa, ma rog, sa reveninm la ganduri mai fericite. Iata-ne pe noi, hlizitele, zambaretele, fetele vesele la targ :)