S-a nascut din povesti asiatice … coreene, chinezesti, japoneze, cine mai stie? Uneori le disting, alteori se amesteca. De cele mai multe ori imi suna in minte felul dulceag-soptit in care curg cuvintele in coreeana. Si intelepciunea lor.

Azi sunt obosita … si ma simt rau. Mi-e greu sa scriu. Va las cu fluterele :)

Le puteti verifica disponibilitatea  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

L-am gasit intr-un colt intunecat. Astepta. N-a zburat cand m-am apropiat.

Abia cand am intins mana, fara curajul de a-l atinge totusi, s-a desprins de unde era si s-a asezat cuminte acolo, sub scobitura gatului. Parea sa-i fie bine, asa ca l-am decorat cu margele care seamana cu intunericul si l-am ajutat sa-si tina echilibrul cu multa dantela neagra. Pare multumit. Sta cuminte acolo ca un paznic al noptii.

Azi o sa vorbim despre inimi si zbor. In prima postare o sa ne deschidem inima …

Am invatat in timp ca uneori speranta paralizeaza. Te blocheaza in asteptare, te tine pe marginea prapastiei, iti inchide ochii, iti incurca visele si-ti intoarce realitatea pe dos. Si-acolo, in semi-intuneric, esti inchis si orb, stai in pragul unei usi inchise si tragi cu ochiul pe gaura cheii ca un copil prea curios si pofticios in fata unei vitrine de care nu se poate atinge.

Dar vine el momentul, va spun eu ca vine, momentul acela in care copilul se trezeste in haine prea mici, momentul in care speranta a stat prea mult, peretii s-au cojit,  s-a crapat si usa si tot ce poti sa faci e sa observi ca dincolo de ea nu era nimic. Ca realitatea, lumina si bucuria erau in alta parte, acolo unde nu te-ai uitat paralizat fiind in spatele usii si-n intuneric.

Si-atunci te ridici, te intorci si privesti razand in soare. Si-atunci iti deschizi inima. Si-i cald, si bine si lumina.

Dar n-o sa fac o nedreptate sperantei. Stati prin preajma si azi va voi povesti cum speranta ne invata zborul. Avem nevoie doar de instrumentele potrivite :)

Le puteti verifica disponibilitatea si pretul  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Saptamana colierelor. Pana maine. Maine nu stiu ce va arat inca, dar clar pun stop la coliere.

Dar spre deosebire de ieri cand mai direct, mai pe ascuns va invitam sa poftiti la un colier care se va ascunde indecent in decolteu, azi imi spal pacatele cu un colier sobru, atat din punct de vedere coloristic, cat si ca lungime.

Enjoy!

In plus, mi-am mai dat  seama ca nu prea va povestesc ce-i cu materialele din care fac bijuteriile.  Asa ca sa o luam incetisor.

Colierul este lucrat cu margele de lut modelate si pictate manual, margele de sticla grena (sau crimson – am descoperit de curand cuvantul si-mi place teribil :D), insertii aurii si margele de nisip turcoaz.

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Ingerul a coborat si si-a sacrificat aripile pentru face posibila intalnirea dintre apa si foc. Din zborul lui intrerupt au ramas tribut aripile, iar din apa si foc au ramas lacrimi albastre si rosii si s-au nascut margele ca o lava rece.

Ingerul umbla printre noi cu zambet trist si cald si ne mangaie crestetele cand uitam sa iubim.

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile  aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Am remarcat in weekend la targ ca am adunat multe bijuterii care nu au fost niciodata fotografiate si aratate si voua, pe site. Mai mult decat atat aceste bijuterii isi gasesc stapani, iar modelul lor urmeaza a fi pur si simplu uitat.

Asa ca am scos la scormonit cutiile cu bijuterii si am pus deoparte tot ce intra in categoria mai sus amintita, le-am mutat pe toate in balcon (unde fac in mod normal fotografiile) si m-am pus pe treaba serioasa. O sa dureze ceva timp pana o sa reusesc sa si prelucrez toate fotografiile, dar azi incep cu colierele.

Un colier elegant lucrat chiar in noaptea de dinainte de targ (care a avut si o varianta cu mai multe margele lucrate manual, dar care si-a gasit stapana la targ) pentru care am folosit o margeluta lucrata manual, perle de sticla si o floare din satin, voal si organza.

Un colier ce a luat nastere chiar in timpul targului lucrat cu margelute lucrate manual, margelute de sticla roz si incheiat cu o inima din cuart roz.

Adaug cateva coliere lucrate in Vama …

Si inchei cu un model mai vechi care face partea din mica mea “campanie” de re-fotografiere a bijuteriilor care atunci cand au fost create au beneficiat de fotografii foarte slabe.

Le puteti verifica disponibilitatea aici (pentru ce este in stoc)si aici (toate accesoriile).

In zilele cu moral bun lucrez in camera. Asa se nasc lucrusoare noi care cel mai probabil vor ajunge inapoi in Bucuresti. Tot raul spre bine pana la urma – in primul weekend de la intoarcere va fi o noua editie a targului I Love Handmade si-o sa am cu ce sa va bucur ochii. Asta daca nu apare inca o romanca stabilita in Franta care sa imi bucure ziua cumparad 8 seturi :P

Later edit: Am uitat sa va povestesc  faptul ca setul gri este creatie comuna a familiei Badragan :P mama a modelat lutul, eu am pictat margelutele, iar Marius s-a ocupat de partea de creatie si asamblare – primul lui colier :P

Enjoy!

Le puteti verifica disponibilitatea aici (pentru ce este in stoc)si aici (toate accesoriile).

Zilele trecute mergeam pe aleea principala ce duce spre plaja cand observ un pusti de vreo 10-12 ani (cu parintii langa el, bineinteles) cum desface ambalajul unui pistol cu apa si il arunca pe jos. Fiind foarte aproape, exact cand ambalajul pica pe jos, la piciorul lui, ma aplec, il ridic si merg mai departe fara sa spun nimic. Din spate aud strigatele isterizate ale mamei: “de ce faci, draga, mizerie pe jos?” Sa mai spun ca o educatie adecvata ar fi rezolvat problema dinainte si n-ar fi fost nevoie ca eu sa adun gunoiul pustiului?

Tot zilele trecute mi-am amintit ca Raluca, una dintre fetele cu care ma intalnesc mai pe la toate targurile, recicleaza sticlute pe care le decoreaza foarte frumos cu servetel si acril. Poi … daca tot suntem in Vama si tot vrem s-o salvam, ce-ar fi sa reciclam?

Asa ca alaturi de o noua cutiuta lucrata cu lacul de crapare (pentru care da, am facut o noua pasine :D) si cu servetel, am decorat o sticluta in care a fost nectar si am transformata intr-o vaza foarte faina, as zice eu :D

Ce ziceti?

Iar de incheiere, cateva brose si-o bentita cu flori :)

Le puteti verifica disponibilitatea aici (pentru ce este in stoc)si aici (toate accesoriile).

Mi se pare fascinant cum te transforma Vama, marea, nisipul … cum te rapesc si te fac a lor.

In primele zile ma deranja parul incalcit si plin de sare, imi simteam mereu pielea murdara, talpile ma cam ardeau de la fierbinteala nisispului, apa parca era mereu putin cam rece, iar scoicile ma zgariau. Acum toate au intrat intr-un firesc primar, nu sunt deloc deranjante ci sunt acolo de parca asa ar fi fost de cand e lumea. In plus, pielea capata nuante de pamant pe zi ce trece. E minunat.

Va las cu cateva coliere carora le-a crapat pielea de prea mult soare :)

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).

Nu stiu de ce le-am spus asa … poate pentru ca imi plac foarte mult si mi se par de o eleganta aparte. Sa le luam pe rand …

Colierele … ei, va povesteam eu ca motivul pentru care am inceput sa fac flori din organza este pentru a le combina cu margelutele mele pictate. Si am creat doua coliere (preferatul meu este cel verde, care este si unicat) in care am alaturat o floare de organza, margelute modelate si pictate de mine si margele de sticla. Fac parte dintre acele lucrusoare pe care le creez si imi devin atat de dragi incat le-as pastra pentru mine, dar eu am prea rar ocazia de a purta ceva atat de special. Sper sa isi gaseasca o stapana care sa le aprecieze cel putin la fel de mult ca si mine.

Cutiutele … ei, cutiutele nu sunt pictate in intregime si sunt realizate folosind o tehnica pe care eu am subestimat-o putin – tehnica servetelului. Mi s-a parut facila si la indemana oricui (ceea ce chiar este adevarat), asa ca nu i-am dar foarte multa atentie. Cand intr-un final m-am hotarat sa ii dau o sansa am realizat ca este o tehnica migaloasa, care necesita atentie, ceva calcule si … destul de multa indemanare. Efectul final il da un pic de pictura cu degetele inmuiate in acril auriu. Le ador, recunosc, si multumesc Gerdei) de la Tinker pentru adezivul special si pentru prima lectie :)

Si pentru ca s-a intamplat cumva ca aceste creatii sa se potriveasca din punct de vedere coloristic si formeaza perechi minunate, m-am gandit sa va ofer o reducere de 10% pentru un set complet (colier, cercei si cutie).

Enjoy!

Le puteti verifica disponibilitatea si preturile aici (pentru ce este in stoc) si aici (toate accesoriile).