Povesti de la “Dress to Impress” nu prea sunt. Doar ca am invatat definiv lectia pe care trebuia sa o stim deja: handmade-ul nu se imbina deloc bine cu vintage-ul in cadrul unui targ. Adica se vinde vintage, handmade nu. Noi ne-am incapatanat sa mai incercam o data datorita promovarii foarte bune de care a beneficiat targul. Ne-am inselat :D Dar macar am stat intr-o atmosfera faina, intr-o casa superba, nu am tremurat de frig si am stat de poante intre noi :)

Dar asta nu a fost tot :D De fapt, principala realizare pentru mine in cadrul acestui targ a fost faptul ca am invatat sa lucrez cu sarma un pic :) Am profitat de vizita Dacianei, adica am prins-o la colt (destul de pe bune: scaunul pe care a stat chiar era intr-un colt :P), i-am pus in brate clesti si sarma argintata si am rugat-o sa ma invete sa fac inele reglabile. Iar ea, ca o profa misto ce este, mi-a zis ca n-are de gand sa le faca ea, ci ca imi arata inceputul, iar dupa aceea va trebui sa ma descurc. Problema a fost ca duminica nu m-am oprit din lucru decat sub amenintarea cu bataia a Alexandrei (pfff, fire violenta, domle’, se plictiseste repede :D) si asta dupa ce o mituisem deja cu un inel :P Mai jos vedeti rezultatele si sper ca in curand sa fac si unele care sa fie disponibile pentru voi :)

Dragilor,

Incepand cu 20 noiembrie si pana la sfarsitul lui decembrie veti gasi in “Galeria Hora” din Brasov (Str. Postavarului, nr. 16, centru) bijuterii si accesorii Glory Box :)

Va scriu inca de pe acum pentru ca deja o parte din lucrusoare au fost “ridicate” de catre proprietarii galeriei (adica au fost luate pe sus in timpul targului “Dress to Impress” cand eu credeam ca ne intalnim doar sa discutam :P), asa ca am facut un album special pe Flickr unde voi adauga fotografiile a ce veti gasi acolo.

Prin urmare, daca sunteti din Brasov sau in trecere prin Brasov si v-ati intrebat cum arata ce fac eu pe viu sau va doriti ceva din ce gasiti in album, faceti o vizita galeriei. In curand vor ajunge acolo lucrusoare cu aer traditional si multe cutiute in haine de sarbatoare de iarna :)

E toamnaaaaa, toamna si speram la vreme frumoasa cum a fost weekendul acesta pentru ca de data asta va voi astepta afara, asa cum v-am obisnuit, in curtea Palatului Sutu / Muzeul Municipiului Bucuresti, sambata si duminica (6-7 noiembrie), intre orele 10-19. :)

As avea 2 lucruri de subliniat:

1. Vizitatorii nostri vor putea castiga o bicicleta oferita de compania KLM Romania. Cei care intra in curtea muzeului vor primi un talon de participare pe care il vor completa si depune in urne, iar duminica va fi ales castigatorul. Bicicleta va fi expusa in timpul targului.
2. Luni e “Sf. Mihail si Gavril” asa ca numai bine sa dati o tura pe la targ in weekend pentru un cadou fain. Iar daca va cheama si Mihai, Mihaela, Mihaita, Mita, Mike, Gabriela, Gabi Gabita sau alte diminutive si castigati bicicleta va dati seama ce cadou misto o sa aveti? :D

Va astept!

Dragilor,

Desi nu intentionam sa mai programez vreun targ luna aceasta, esecul lamentabil al Targului “Culori” m-a facut sa reconsider decizia initiala. Asa ca weekend-ul acesta va astept la “Dress to impress”, un targ ce combina vintage-ul cu handmade-ul intr-un spatiu ales si anume “Villa Rodizio”.

Gasiti toate detaliile pe afisul de mai jos (asa-i ca are o grafica faina?):

De cand cu intamplarea cu targul ma gandesc intr-una la asta. Am avut si o lunga discutie pe tema cu Marius, dar nu-mi iese din minte.

Mi s-a intamplat nu tocmai rar sa ma gandesc la parintii mei si la faptul ca, desi au avut diverse ocazii de a creste financiar, au ajuns de ani buni deja sa isi duca traiul la limita. La limita negativa din pacate.

Si-am analizat situatia pe toate partile. Pe de o parte am invinuit teama lor de a risca. Apoi un pic comoditatea – pentru a risca si a reusi trebuie sa depui un efort care nu-i mai niciodata minor. Apoi mi-am dat seama ca acest risc despre care vorbeam insemna in anumite cazuri a comite ilegalitati sau a se lasa jigniti sau manipulati de altii.

Multa vreme nu mi-am dar seama cat de greu pica in balanta corectitudinea si demnitatea lor. Am dat vina pe alti factori si nici n-am realizat ca … fiind fiica lor pana la urma :) am crescut la fel.

M-am trezit intai ca sunt incapabila sa copiez la scoala (da, da, nu-i rau :P), ca am ramas chiar asa si in facultate, ca crapam de oftica atunci cand mi se facea o nedreptate la nota, ca am fost printre putinele incapatanate care n-a vrut sa dea nimic profei de licenta – asa ca am luat 9 si nu 10 ca toata lumea -, ca in singura situatie in care am dat spaga la niste analize (si asta pentru ca mi s-a pus in vedere in asemenea fel incat mi-era rusine sa refuz) am cerut restul de 5 lei de la 10 pentru ca erau singurii bani pe care ii aveam in portofel – nici nu vreti sa stiti cat a ras mama – si ca tineam musai sa fac ceva cand promiteam.

Apoi m-am facut mai mare si m-am angajat. Sa va mai spun ca eram angajatul model? Nu intarziam niciodata, abia daca ma ridicam de la birou in timpul orelor de lucru si trageam pe branci de se uitau si colegii stramb la mine. Apoi a venit prima trezire. Dupa vreo 6 luni in firma am inceput sa ma prind ca sefii cam fac misto de noi. Adica ne indeasa pe gat povestea “marii familii”, promit mariri si bonusuri, sustin ca noi ne tinem tari in fata clientului, dar nimic din toate astea nu se intampla. Situatia a culminat cu un client care m-a jignit fara sa aiba urma de dreptate, iar sefa mea a inceput sa se milogeasca pe langa el (culmea, in numele meu – pentru ca toata povestea se intampla pe mail). Mi-am dat demisia – ma scotea din minti ambivalenta, minciuna si nedreptatea. Am fost atunci acuzata de diverse, inclusiv de faptul ca ii influentez negativ si pe ceilalti. A fost frumos cand aceasta sefa a incercat sa ma faca de … in fata colegilor, iar acestia s-au ridicat pe rand in picioare si mi-au luat apararea. Cred ca am plans o saptamana. Era o firma tanara, de 14 oameni cu sef tanar – in anul acela au schimbat 9 angajati, iar anul asta au dat faliment.

Urmatorul job semnificativ a venit la aproximativ jumatate de an dupa asta. Firma si mai tanara, oameni entuziasti, o parte la primul job, eu faceam parte de project management si de client service. Adica pe de o parte aveam grija ca echipa sa isi faca treaba, pe de alta aveam grija de client si faceam pe buffer-ul cand clientul tipa. Am iubit enorm oamenii din echipa aia. Si o vreme – cat au fost proiectele putine si firma mica – lucrurile au mers struna. Apoi firma a crescut, clientii au devenit si ei mai mari, am inteles nevoia de seriozitate, o parte dintre colegii mei nu si, cel mai important, nici seful. Problemele au fost multiple dar la final am pierdut jobul pentru ca … eram prea serioasa. Aveam pretentia ca seful sa ne respecte, aveam pretentia ca ai mei colegi sa isi faca treaba si sa inteleaga ca momentele in care faceam urat veneau dupa multe urlete din partea clientului si asta era, se pare, deplasat. Una dintre afirmatiile finale ale sefului meu de-atunci a fost: “Andreea, tu esti o tipa super la distractie (pentru ca atunci cand ieseam stiam sa ma distrez), dar la birou influentezi oamenii negativ”. Adica tu chiar vrei sa lucreze? Sunt creativi, au nevoie de timp. Credeti-ma ca exista o linie foarte subtire intre creativitate si lene, iar eu stiam sa o identific.

Acum ma trezesc plecand de la un targ pentru ca organizatorii au facut o magarie. Pentru ca ma incapatanez sa iau in serios si sa fac lucrurile corect, legal si cu bun simt intr-un domeniu tanar si inca de jucarie la noi. Si imi e teama ca am sa pierd din nou pe chestia asta. Si stau si rumeg lucrurile si iar imi amintesc de ai mei. Asta e soarta oamenilor de tipul asta la noi in tara? Este in regula sa tin de principiile mele? Sunt niste principii corecte? O sa fiu iar data deoparte? Chiar sunt prea serioasa? Am vreo sansa sa rezist in domeniu daca reactionez asa? Si daca nu rezist ce naiba fac pentru ca asta ma vad facand pana la adanci batraneti? O sa tac pana la urma si-o sa ma alatur celor care inghit felul in care inca functioneaza tara asta? Ar fi trebuit sa fiu mai flexibila si sa ma intorc a doua zi? O sa ma satur, o sa imi iau barbatul de mana si-o sa emigrez?

Iar mi-am varsat amarul pe blog. Dar, nah, din cauza asta am vrut blog si nu magazin online. Blogul imi permite sa fiu eu in toate aspectele, magazinul online este o interfata electronica impersonala. Ma rog, pana la urma ar fi bune amandoua simultan :)

Dragilor,

Nu mai sunt la targ. Cand credeam ca totul o sa fie in regula si ca nu are ce sa se intample rau s-a dovedit ca ma pot insela amarnic.

Organizatorii targului, pardon, expozitiei “Culori” s-au gandit ca nu e nevoie sa ne avertizeze ca autorizatia pe care o au ei pentru organizarea evenimentului este doar pentru expunere si nicidecum si pentru vanzare. Ba mai mult decat atat, au tinut sa ne explice cand ne-am revoltat, ca expozitie asta inseamna –  sa expui numai si ca este problema si eroarea noastra ca nu am luat in seama acest termen din contractul pe care inca nu il semnasem. Pana aici nici macar nu gresesc. Dar, pentru ca exista un mare DAR:

De ce atunci niciodata pana acum la celelalte evenimente pe care le-ai organizat nu ai specificat acest detaliu (mai ales ca abia acum imi spui ca a fost la fel si pana acum), ba chiar ai avut propria taraba de la care ai vandut? Va raspund si de ce: pentru ca cei de la Politia Comunitara te-au avertizat acum ca suntem urmariti de garda financiara prin camerele video din pasaj. Adica pana acum nu ai avut bunul simt sa imi explici ca n-ai autorizatie pentru vanzare, iar daca vand e problema mea si vand pe propria raspundere, iar acum deodata imi arunci in fata un contract in care subliniezi cuvantul expozitie si imi sugerezi ca daca vreau sa vand sa iau oamenii de manuta si sa ies cu ei din pasaj pentru a le vinde produsul.

De ce incerci sa te disculpi intrebandu-ma daca am acte pentru ceea ce fac (intamplator chiar am, mai putin casa de marcat – dar am facturier, chitantier, stampila si PFA care imi permite comercializarea de produse in spatii publice) cand indiferent ce acte am eu, amenda tot eu mi-o iau pentru ca tu, ca organizator, n-ai decat autorizatie de expunere.

De ce imi spui ca la toate evenimentele la care ai mai participat si care nu erau organizate de tine a fost la fel? Asta iti justifica ilegalitatea? In plus, majoritatea evenimentelor au loc in spatii private in care prin semnarea unui contract se cam poate face orice. Tu ma duci in spatiu public si ma expui posibilitatii unor amenzi pentru ca “e problema comerciantului daca nu stie ce e aia expozitie”. Pai am participant la n evenimente care s-au numit expozitii doar pentru ca organizatorului i s-a parut ca suna mai frumos. In plus exista expozitii cu vanzare si fara. Era de bun simt sa imi specifici de la inceput ca este o expozitie fara vanzare. Am mai primit invitatie la o expozitie fara vanzare si am refuzat-o.

De ce, daca totul e ca si pana acum, modifici “cateva cuvinte” din contractul trimis anterior pe mail si imi spui ca le-ai schimbat pentru ca oamenii nu inteleg ce este aceea o expozitie. Deci deodata este important ca oamenii sa inteleaga ce este aceea o expozitie. Deci tu ai banuit dinaine ca pot exista probleme si ai decis sa iti acoperi fundul, dar fara sa ma avertizezi si pe mine.

De ce mai esti dezamagit ca oamenii nu inteleg ca esti bine intentionat in conditiile enumerate mai sus? Tot ce trebuia sa faci era sa subliniezi dinainte ca este expozitie fara vanzare situatie in care era treaba mea daca alegeam sa vin sau nu sau daca decideam sa vin si sa risc.

Ce m-a bucurat a fost faptul ca nu am fost singurii … nebuni care s-au hotarat sa isi ceara taxa inapoi si sa plece. Alaturi de multi care au ramas acolo la vanzare si acceptand conditiile, au existat 8 oameni  care au ales sa plece si care au crescut mult in sufletul meu pentru asta pentru ca numai asa, ramanand fara expozanti, cei care considera ca pot organiza un eveniment batandu-si joc de participanti vor invata ca nu asa se fac lucrurile, iar handmade-ul se va ridica inca putin.

Taxa nu am recuperat-o inca urmand sa o primim in cursul saptamanii viitoare. Speram ca asa va fi.

Later edit: Organizatorii m-au sunat la ora 19.00 sa imi spuna ca au rezolvat problema (cum si ce fel nu au detaliat si nici eu n-am intrenat) si ca daca dorim putem veni de maine. In prima faza m-am simtit prost. M-am gandit ca totusi oamenii si-au dat interesul si-au rezolvat problema. I-am spus si lui Marius ca ma simt aiurea, iar el m-a intrebat de ce ma simt prost pentru ca am reactionat corect?

Si are dreptate. Faptul ca au rezolvat problema la sfarsitul primei zile de eveniment nu anuleaza comportamentul anterior. Daca nu ne-au atentionat dinainte ca e expozitie fara vanzare, puteau macar sa isi ceara scuze la fata locului si sa isi accepte lipsa de seriozitate, nu sa reactioneze cum am descris anterior. Probabil ca, intr-adevar, intentiile lor nu sunt rele ci doar s-au comportat “romaneste” pe principiul “lasa, ba, ca merge asa” crezand ca lipsa autorizatiei de vanzare nu va fi o problema si ca nu vom fi bagati in seama, iar cand au fost pusi in situatie au reactionat impulsiv si defensiv si au aruncat pisica in curtea noastra. Poate invata ceva din asta si data viitoare vor avea un comportament mai matur, caci pana la urma, privind problema dintr-un anumit unghi, asta lipseste multor romani: maturitatea.

Eu zic ca cel mai bine va las direct cu comunicatul de presa :P

Chiar dacă soarele a intrat în nori, iar frigul îşi face din plin simţită prezenţa nu trebuie să-i cedăm dreptul de a fi stăpân. Haideţi să creem un soare al nostru, al tuturor celor care încă mai admiră frumosul şi ingeniozitatea! Vă chemăm să dăm culoare toamnei prin creaţiile artiştilor noştri, de la bijuterii de tot felul la tablouri şi icoane pictate şi de la măşti veneţiene la magneţi de frigider şi rame foto.

Vă aşteptăm în week-end-ul 8-10 Octombrie între orele 10:00 – 20:00 în Pasajul Universităţii.

Pentru noi a fost cam ca un maraton :) Mai pe scurt a fost frig si fain :P

Ah, iar nu stiu de unde sa apuc postarea  - de vina sunt vecinii care tot renoveaza de cateva saptamani si opresc pe timpul zilei apa calda, asa ca nu mi-am facut dusul de dezmeticire de dimineata.

Va povesteam saptamana trecuta dupa targul din Herastrau ca abia il astept pe acesta pentru a ma bucura de vizitatorii faini care ne apreciaza munca. Si asa a fost. Din punctul asta de vedere a fost un targ absolut excelent! In ceea ce priveste vanzarile sunt chiar multumita, iar in ceea ce priveste vremea … am tremurat toti ca niste pui de gaina zgribuliti, dar m-au salvat vizitele voastre, termosul cu ceai si balsamul de buze cu catina de la Marillys care este o minune (si ea, si baietelul ei Tudor si balsamul :P).

Nu imi dau seama exact cum suna, dar vreau sa multumesc din suflet celor care au venit la standul meu si mi-au spus ca au venit sa ma salute, sa ma cunoasca, sa imi spuna ca au deja lucrusoare de la mine sau ca le-au primit cadou si ca le sunt dragi. Faptul ca ati venit acolo pentru asta face toata, dar toata diferenta. Confirma ca sunt pe drumul cel bun si in acelasi timp da si reda sens la tot ceea ce fac.

Ii multumesc si Ralucai pentru cateva cuvinte simple, dar minunate pentru care as fi imbratisat-o daca n-as fi aratat complet ca o nebuna. A venit sa ia colierul rosu si m-a intrebat cat am lucrat la el. I-am povestit ca numai asamblarea a durat o ora si jumatate, dar ca inainte de asta a fost modelatul margelutelor, pictatul, lacuitul in 2 straturi si crearea florilor. Si-atunci ea a intrebat: “Si nu e prea putin?” (referindu-se la pret). Nu stiu daca e sau nu putin, as spune si eu ca da – desi este unul dintre colierele mele scumpe – dar aprecierea ei m-a bucurat enorm. Si stiu si ma bucur ca acestia sunt clientii mei: cei care apreciaza creatia, munca si energia investite in lucrusoarele mele.

Err … mi s-au terminat cuvintele :)

Poze iar n-am, dar puteti vedea unele direct pe Ilovehandmade :)

Adica la targul “Culori” din Herastrau.

Pai … cam trist. Cred ca am adunat undeva in jurul a 50 de participari la targuri si evenimente handmade si este prima oara cand nu reusesc sa castig macar cat sa imi acopar taxa de participare. De obicei asta se intampla inca din prima zi, indiferent de taxa.

As vrea sa subliniez ca nu cred ca esecul targului apartine in vreun fel organizatorilor. Alina si Cristi si-au facut treaba bine si cu seriozitate. Parca as fi vazut rostul unor fluturasi impartiti prin parc chiar pe perioada desfasurarii targului, dar deja ar suna a carcoteala si nu e cazul.

Problema de importanta maxima a fost ca nivelul de interes al vizitatorilor parcului fata de evenimentul pe langa care treceau tindea infiorator catre zero. La nici un alt targ nu am vazut oameni atat de indiferenti, foarte foarte multi oameni care nici macar nu se opreau sa se uite, foarte multi care intrebau de pret si asteptau sa auda de cel mult 2-3 lei perechea de cercei si foarte multi pentru care ideea de obiect lucrat manual nu insemna nimic.

De asemenea, chiar daca risc sa fiu rautacioasa, multe lucruri de duzina – e greu sa iti mai ceri pretul si sa te astepti la apreciere si la educarea oamenilor in ceea ce priveste handmade-ul cand la 3 standuri de tine cineva vinde cercei din fimo la 3 lei (asta insemna un patratel din fimo intr-o culoare simpla cu agatatoare).

Vineri am fost singura la targ si n-a fost prea amuzant, dar am reusit sa ma bucur de o dupa-amiaza in care am citit in parc. Sambata l-am sarbatorit pe Marius care a profitat de iesirea in parc si si-a pus rolele in miscare. Asa ca familia Badragan si-a sarbatorit anul acesta aniversarile la targuri. Duminica n-am mai rezistat moral decat pana la ora 13.00 cand ne-am facut bagajelul si-am mers acasa sa ne odihnim.

Acum ar fi urmat partea in care va aratam poze, dar nu stiu ce a avut aparatul (sau ce-am facut eu gresit) si majoritatea pozelor au iesit miscate. Promit unele de la targul viitor :)

Atentie! S-a modificat putin locatia targului. Ne gasiti tot in Herastrau, dar nu pe Insula trandafirilor, ci pe aleea de intrare in parc de la Arcul de Triumf. De asemenea, vineri evenimentul va incepe la ora 13.00

Dragilor,

Cu acest targ va incepe un … mini-maraton de 3 weekend-uri succesive cu participari la targuri plus o supriza in cel de-al patrulea weekend.

Prin urmare, deschidem sesiunea de targuri cu o invitatie la targul “Culori”, care va avea loc intre 24-26 septembrie in Parcul Herastrau – Insula Trandafirilor, intre orele 10.00-19.00.

Iata si mesajul organizatorilor, precum si afisul:

Este toamnă. Si cu toţii cutreierăm magazinele în schimbarea garderobei. Fiecare cu dorinţele ei, stilul ei, cu felul propriu de a fi. Nu trebuie astfel să uităm accesorizarea. Toamna ne aduce mii de CULORI, toate lucrate de mână, accesorii şi obiecte unicat care cu siguranţa vor pune în valoare stilul tău. Suprinde-i pe cei din jur şi, de ce nu, şi pe tine însăţi cu un strop de gust asortat personalităţii tale.

Te asteptăm să-ţi alegi “culorile” la prima expoziţie a toamnei. Septembrie te cheamă în Parcul Herăstrău în perioada 24-26 orele 10:00-19:00 – CULORI ediţia a III-a.

Aaa…am uitat! Să vă dăm totuşi câteva indicii: cercei, broşe, agrafe, coliere, inele, brăţări, măşti veneţiene, câteva hăinuţe, tablouri, icoane pictate, magneţi de frigider. Cam atât ca să nu stricăm surpriza.

Vă aşteptăm!

organizator: ANTARTIQUE

targuri@yahoo.com