Impossible is nothing. Try Piatra Craiului :)
Va povesteam in postarea anterioara ca plecam pe munte in plimbare. Va jur ca n-am stiut in ce ne bagam cand am stabilit traseul si am multumit in repetate randuri propriei caposeli de a-mi pastra cat de cat intacta conditia fizica fie si in miezul Bucurestiului caci altfel nu stiu cum o scoteam la capat.
Cativa prieteni mi-au spus ca asteapta povesti, dar pe cuvant ca n-am cuvinte. Senzatia este mareata, dar va rog sa nu va incumetati sa faceti creasta sau, mai precis, traseul Curmatura – Turnuri – Vf. Ascutit – Vf. La Om daca:
- nu aveti o conditie fizica foarte buna;
- aveti rau de inaltime;
- nu puteti cara pe langa echipament 3-4l apa de persoana;
- moral beton :D
Si pe cat e de innebunitor de fain, pe atat mi se pare de periculos si, de cand m-am intors, ma intreb cum naiba de nu mi-a fost frica. Este traseu de creasta (uneori esti tu, bucata de stanca ce te sustine si atat), mult cocotz (ca mers pe carari nu e, ci prin multe locuri ceva foarte aproape de alpinism), lung (9 ore in total), fara apa (nici macar la refugiul Grind II – iar daca prinzi plin soare ca noi behai de sete) … ce mai, o nebunie :D
Dar las pozele sa vorbeasca :)
Am pornit pe cand altii inca mai lucrau …
Pornim spre Curmatura din Zarnesti …
La Curmatura …
Traseul de creasta lasat in urma (noi veneam din spate de tot) …
Cateva poze cu mine si Marius prin bunavointa lui Vulupe …
Gasiti albumul complet aici – dar eu am facut putine poze pentru ca imi era teama ca dau cu aparatul de stanca. Vulupe a fost mai curajos – gasiti aici pozele facute de el :) Multumim!
