Povestile din Italia
Am stat un pic si m-am gandit de ce, dincolo de faptul ca am intrat in sesiunea de vara si am avut de lucrat si pregatit un milion de proiecte, de ce nu reusesc sa scriu povestile despre timpul petrecut la cursul din Italia.
Cred ca vinovat este faptul ca experienta a fost atat de personala si atat de intima incat nu numai ca imi e greu sa o pun in cuvinte, dar nici nu cred ca imi doresc asta. Cursul acesta, care trebuia sa fie pur si simplu un curs de arderi alternative a ceramicii care se tinea intr-un loc frumos, s-a dovedit a fi o adevarata experienta spirituala pentru mine. E drept, aveam nevoie de asta si oamenii pe care i-am intalnit, abordarea lucrurilor si locul au ajutat ca totul sa fie perfect.
Acum cunoscut 12 oameni minunati, oameni pregatiti sa traiasca frumos, pregatiti nu doar sa te accepte cu tot ce esti, dar care sa te ajute sa iti si iesi din tine, oameni cu varste respectabile, dar atat de plini de viata incat si acest detaliu in sine a fost o lectie formidabila, oameni care nu mi-au dat prea multe sfaturi directe, dar mi-au zambit si m-au imbratisat sau m-au lasat in ale mele in functie de nevoia pe care au simtit ca o am.
Am invatat, bineinteles, si multe lucruri legate de ceramica – veti vedea in poze ce inseamna arderi alternative -, dar cumva aceasta invatare a fost mai degraba secundara. A fost doar un mare bonus fata de restul de experienta de crestere pe care am experimentat-o in acele 10 zile.
Imi doresc mult mult de tot ca anul viitor cursul sa se faca din nou si sa merg sa reintalnesc acesti oameni minunati de care mi se face un dor acut de cate ori ma gandesc la ei.
Acum, pozele :) Le-am organizat pe albume in functie de subiect. Prin urmare:
- Poze generale de la curs, cu locul si imprejurimile si orasele pe care le-am vizitat: aici.
- Ardere alternativa – raku: aici.
- Ardere alternativa – beehive: aici.
- Ardere alternativa – pit: aici.
- Ardere alternativa – drum barrel: aici.
Daca suntem prieteni pe Facebook pe contul personal ati vazut deja pozele si ati putut citi si cateva povesti in descrierea albumelor sau a pozelor. Sper ca laun moment dat sa gasesc timp sa va povestesc in detaliu despre fiecare ardere in parte.
_______________________________________________________
And now for the English-speaking friends I’ve made there:
I keep thinking why, regardless of the fact that I’ve started my final exams and I had a million projects to prepare, why I can’t get myself to write the stories about the Italy course.
I think it’s about the fact that this experience has been so personal and so intimate for me that it’s not only hard for me to translate into words, but I don’t think I want to. This course, which should have been just anĀ alternative firings for ceramic course locatedĀ in a beautiful place, turned out to be a a real spiritual experience for me. It is true that I needed it and the people I met there and the way they did things made everything perfect.
I’ve met 12 wonderful people. People who were ready to live their lives beautifully, ready not only to accept you for who you are, but also help you grow and be yourself, people with respectable ages, but so full of life and laughter that this detail in itself proved to be a formidable lesson, people that did not give me to many direct advice, but they smiled and hugged me and let me be whenever they felt I needed these.
Of course I also learned a lot about ceramics – you can see this in the pictures -, but somehow this was a secondary learning experience. It was just a big bonus aside the other personal growth experience I had in these 10 days.
I really hope they will hold the course next year so I will be able to go there again and meet these wonderful people – I miss them acutely every time I think about them.
meda
08/07/2014 @ 9:51 pm
Ce frumos! Mi-e draga si mie Italia!