Book jacket / Coperta de carte pictata
Eram acum cateva luni intr-o librarie, cautam o carte pentru a o oferi in dar cand imi cad ochii pe niste obiecte inflorate frumos. Citesc eticheta: book jacket. Ah, ce tare! Adica o coperta textila de carte, usor adjustabila, numai buna pentru a feri cartile pe care le tot mutam prin genti si rucsaci de ies saracele ciufulite si sifonate din situatie. Ma uit si la pret. Brrr …
In plus, unde mai este sufletul din cadou – ma rog, era oricum in carte pentru ca urma sa daruiesc una dintre cartile mele preferate -, dar totusi. Ajung acasa, dar imi ramane ideea in cap. O dau mai departe si unei alte colege de breasla. Dar mie imi trebuia book jacket a doua zi. Hmm … dar eu nu stiu sa cos. Cumva aveam senzatia ca al meu barbat stie si tineam pe balcon (de vreo cativa ani) o masina de cusut vechiuta la care nu ne facusem timp sa ne uitam.
Intreb barbatul: facem? Facem, zice el.
Scoate masina de cusut, se chinuie vreo ora sa calibreze nu stiu ce ca tot rupea ata, intr-un final merge. Timp in care aflu ca senzatia mea era gresita. Nu mai cususe niciodata la masina. Dar era convins ca poate. Buuun. Cautam poze cu tot felul de coperte, ne imaginam cum ar trebui sa arate tiparul, ne prindem ca n-avem intaritura, nu-i nimic folosim fetru, se pune omul pe cusut. Si da-i si lupta si da-i si lupta, si da-i si maraie, dar pana la urma s-a auzit un: ta daaaaa! :D
Apoi sa nu credeti ca era perfecta. Nici pe departe. Dar era facuta de mana omului meu care cosea pentru prima data la masina. Asa ca era geniala :D
Apoi a venit randul meu, doar nu era sa o lasam asa. Oricum nu gasisem decat niste material negru prin casa. Trebuia pictata :) Si uite-asa, catinel-catinel, am reusit sa ajungem la rezultatul final. Si-am fost mandri chiar daca scartaia pe la colturi :P
Asa ca … ta daaaa! Sper ca Andreea sa o plimbe cu drag de la o carte la alta :)
