Cana “Young, wild and limitless”
Daca tot am vorbit despre Limitless, mi-am amintit de cana pe care am lucrat-o pentru Razvan de sarbatori. Nu a primit-o de la mine, ci de la Secret Santa din echipa Limitless, dar m-am bucurat mult ca am putut lucra ceva care, sper, i-a adus macar un zambet.
Despre Razvan si performantele lui sportive nu-i nevoie sa va povestesc eu. Dati un search pe google dupa “Razvan Doica” si va veti lamuri. Important e ca el Iron Man si ca are o calitate foarte importanta pentru mine: este antrenor – sportiv de performanta. Nu este o calitate esentiala pentru un antrenor bun, dar – cel putin din experienta mea de pana acum – oamenii astia au un schepsis care se muleaza foarte bine pe personalitatea mea si care e posibil ca altora nici sa nu le placa: au o seriozitate speciala in abordarea antrenamentului si o lipsa de sensibilitate pentru mofturi-fitze si alte dracarii pe care eu fie nu le tolerez deloc, fie le tolerez foarte greu. Este antrenorul ala mai degraba martial care mustaceste cu satisfactie fix cand ti-e tie mai greu :)
Razvan pluseaza cu un simt al umorului suficient de sucit incat sa semene cu al meu si reuseste sa ma faca sa rad in timpul exercitiilor celor mai grele (e bine, stiu, lucrez si abdominalii asa) si are un talent in plus pentru playlist-ul de antrenament pentru care il banuiesc responsabil in buna masura. Mai ales pentru componenta atat de energica incat ar ridica de jos si cel mai lesinat participant.
Si ii plac pisicile :)
